Gerurile Bobotezei

In paduri trosnesc stejarii,
E un ger amar, cumplit.

Iasiul n-a prea avut gerul Bobotezei. Imi aduc aminte ca anul trecut de cald ce era, isi faceau griji ca nu pot face crucea de gheata traditionala pe 6-7 ianuarie. Ei bine dimineata asta a compensat din plin pentru toate gerurile lipsa.

Masina parcata la o strada cu vantoasa te asteapta cu stratul de gheata pe parbriz gata sa se bata cu racleta. Ce incalzire, ce aer conditionat, daca ai mai si prins o gunoaie sau un gainat pe geam racleta isi lasa dintii, si trebuie sa pleci mai departe cu pata de noroc unde ai gasit-o. Pur si simplu nu merita sa o zgarii jos.

Pe drum tot felul de idioti care n-au remarcat ca si pe carosabil e un strat de gheata. Frane, nervi, injuraturi, nervi iar, ca de frig ce este afara degivrarea parbrizului nu face fatza, si un strat de abur se condenseaza instantaneu. Pe dinauntru.

Ironic este ca, in timp ce tu te zgribulesti cu mainile pe volanul inghetat, vezi pe cate unul care trece pe langa tine, pe jos, cu pletele in vant.

Vorba Ancai (de sub un palton gros): de asta e iarna: sa fie frig.