Bine ati venit pe blogul meu
Nu al universitatii.
Nu al facultatii.
Al meu.

Daca ati ajuns pana aici, probabil ca stiti cine sunt.

joi, 31 decembrie 2009

2 0 1 0 START

Vă doresc tuturor un an mai bun ca cel care s-a incheiat. Mai stabil, mai linistit, mai asa cum toate prognozele ne spun ca NU va fi.

luni, 21 decembrie 2009

Avatar

Sa-l vedeti! Si sa-l vedeti la Mall, in 3D! Este 1.23 noaptea, si eu simt nevoia sa scriu asta pe blog.
AVATAR nu e de vazut acasa, pe comp, sau la televizor, cand il va da proteveul. Avatar se vede la cinema 3D, si merita cu varf si indesat cei 21 de lei dati pe el.

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Note to God & Nod to God

Tre` sa ascultati melodia asta. Nu neaparat pentru mesaj, ci pentru vocea tipei. Rezistati macar pana la jumatate, cand apare si corul. Sunt alte filmari pe Youtube, nu doar asta care are embedding disable, dar eu pe aceasta versiune am vazut-o si pe asta v-o recomand.
Edit: Nu-mi place sa-mi editez postarile, dar am sa fac o exceptie, pentru ca mi se pare ca se potriveste, cumva. O campanie geniala de la Discovery Channel, inceputa ca I love the World si continuata cu The World is just Awesome. Enjoy!


luni, 7 decembrie 2009

Politica e o curva

Acest articol a fost gandit joi, 4 decembrie, inainte de infruntarea electorala, si s-ar putea rezuma la fraza din titlu.
Personajul principal este Mircea Geoana, dar stati, nu fugiti, nu-i mai dau si eu suturi, are legatura cu cu totul altceva decat meritele pentru presedintie. Vorbesc despre Mircea Geoana asa cum a fost luat miercuri la impins vagoane de catre carcotasi la radio (inregistrari au aparut si seara la Cronica).
Si pornesc de la urmatoarul dialog (citat aproximativ):
—Ce-o sa faceti daca pierdeti alegerile?
—Plec in concediu cu familia.
—Familia mica sau familia extinsa?
—Adica?
—Hrebenciuc, Voiculescu, Vantu.
Daca l-ati fi vazut cat de amar a zambit Geoana. Iar dupa cateva alte schimburi de replici, Geoana incearca sa zica ceva electoral, la corazonul publicului, si zice ceva de familie, la care Gainusa prompt il intreaba iar de Hrebenciuc. Fatza lui Geoana a aratat infrangere, si, de altfel, nici n-a mai dat replica (aduceti-va aminte ce prompt l-a pus la punct legat de Udrea Basescu la confruntare). Ceea ce spune multe despre un om atacat continuu pe aceeasi tema: stai sa te ia Gainusa la impins vagoane?
De ce m-a apucat sa-mi para rau de Geoana? Pentru ca-mi aduc aminte cu cat elan pornise atunci cand i-a luat sefia lui Ilici. Si cum a descoperit el ca politica se duce pe bani. Cum lucrurile functioneaza pe interese in partid, pe cotizatii la bugetul firmei, pe trafic de influenta. Cum a stat si-a inghiti pe Nastase. Imi aduc aminte ca pana si Ponta facea misto de Geoana (Ponta, javra aroganta care nici nu mai stiu pe cine slugareste, dar s-a facut cu post de ministru si demnitati). Dar Ponta stia ce stia, si cred ca a aflat-o si Geoana. In alegeri va conta clontul, banii si influenta, nu visele. Iar daca in alegeri nu obtii rezultate, primesti eject precum Tariceanu. In democratia intrapartid functioneaza foarte bine cazul Bacau: sustii pe cineva la centru, care scapa niste bani orasului. O mana spala pe alta, si Bacaul a crescut cat primar era Sechelariu si la centru era cum-l-o-mai-fi-chemand-si-pe-ala-de-i-era-var; iar astia de-i alegem noi in parlamente stiu ca doar asa primeste ceva bani orasul tau (sau, respectiv, e lasat in pace).
Urmarindu-l pe Geoana la Carcotasi (si ma indoiesc ca astia doi nebuni ii dadusera vreo lista cu intrebari), mi s-a parut ca se vede Geoana fara staff-ul de campanie. Si abia atunci mi s-a facut mila. Nu ma intelegeti gresit, ma indoiesc ca Geoana e inocent. Dar poate de asta a si castigat Basescu. Intrebat la dezbatere unde-s Nastase, Hrebenciuc, Voiculescu, Geoana a dat-o incolt. Basescu si-a asumat-o pe Udrea, a dat-o afara pe Ridzi, a recunoscut ca mai bea un paharel si, candva, a facut misto cot la cot cu poporul de shuvitza lui.
Geoana a aratat ca are multe rude de hranit.

Gata cu politica, ne mai intoarcem la lucrurile noastre. As mai fi scris ceva de mizeria televizata care a ajuns Antena 3, despre cat de jos poate cobora o veterana cu pretentii a televiziunilor (si vorbesc aici despre Gabriela Vranceanu Firea, cea care s-a apucat sa prezideze o emisiune strict politica si extrem de ilegala in ziua alegerilor), despre Realitatea si...infantilismul acesteia. Cititi
aici daca va mai intereseaza.
Sau dati-i pe toti la dracu`, si hai sa ne intoarcem la treburile noastre. N-are decat Geoana sa se duca in concediu cum a promis, sau sa urle “m-au furat!” cot la cot cu tribunul. La urma urmei, mai sus-mentionatul Ponta a afirmat sus si tare ca “Sistemul lor [al PDLului] de fraudare a fost mai bun.”
Întrebat dacă şi PSD are unul, Ponta a refuzat să răspundă.

miercuri, 2 decembrie 2009

Apropo de ziua Romaniei

"Din grupa noastra un singur coleg s-a retras din excursia pe care o planificam pentru 1 Decembrie. Il cheama Andrei, si tatal lui va fi disponibilizat incepand cu Ziua Naţională."

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Maine la vot

N-a murit dinozaurul. Am intrat la doctorat, au aparut referatele si conferintele, am ramas fara timp. Despre asta, poate alta data

Am vrut foarte mult sa scriu un post in care sa dau in stanga si-n dreapta in politicieni, mai ales ca, de fiecare data nu stiu cum se face ca ajung in intersectii exact pe cand pe plasme apare un anume sef da partid de nesimtiti care ma repugna cu mesajul lui electoral promovand bunul simt. Dar azi nu mai avem voie, conform legii, sa facem campanie electorala. Cei care au ratat infruntarea de aseara si vor un rezumat, pot incerca aici (vedeti ca e prezentat invers cronologic) si pareri aici . Macar de amuzament, puteti incerca si joculetul de aici, aflati macar cu cine din candidati v-ati potrivi.

Am mai vrut saptamanile astea sa-mi urlu dezamagirea cand am vazut ca si un economist pe care il urmaream pasionat a ajuns sa se murdareasca in laturile postului la care lucreaza. Ma uitam la Moise Guran si BizBazarul de pe Antena3, dar de cateva luni, daca 7 si un sfert ma prinde acasa, prefer sa frec canalele pana pe la jumatatea emisiunii, cand lasa politicul si da stiri economice. Mai urmaream si pe Badea (bate campii, dar o face intr-un stil amuzant), pana cand m-am saturat de atata monotonie in discursul lui. Urmariti filmuletul de aici si intelegeti de ce.

Ce avem voie sa facem este sa indemnam lumea la vot. Pro sau contra unuia sau altuia, chiar cred ca daca noi, astia mai tineri nu ne ducem, nu avem de ce ne plange ca voteaza pensionarii. Nu conteaza ca mai degraba ai vota cu unguru`, cu ala verde, cu medicamente! sau cu ciobanu, decat cu astia cativa de-s in frunte, mi se pare aiurea ca generatia noastre sta acasa. E adevarat, ar fi fost mai bine dacar ar fi existat si un “cu nici unul” pe buletinul de vot. Sa vezi atunci mesaj transmis clasei politice.

Si tot din ciclul “satul de clasa politica”, mi se pare aiurea sa justifici “sunt scarbit de politicieni”ca sa nu votezi la referendum. A astepta ca ei sa se simta intre ei ca sunt prea multi, ca sunt prea lenesi, ca nu e normal sa se comporta asa este ca prostia aia cu “sa scoatem hotii din puscarii, ca ei sa inteleaga ca societatea le mai da o sansa”.

marți, 27 octombrie 2009

Dinozaur

Epifanii ...momente in care te loveste mintea romanului cea de pe urma... momente in care iti dai seama ca ceva se schimba, s-a schimbat sau este pe cale sa se schimbe si tu poti vedea exact, clar si calm un modus operandus care iti era ascuns.
Ca varsta exacta. Tin ore de TIA la FEAA, dar nu pot spune ca simt diferenta de varsta intre mine si studenti. Sau intre mine si diferitii verisori si prieteni veniti pe filiera Ancai, marea majoritate studenti la FEAA pe cand eu imi dadeam disertatia. Si n-am simtit ca am 7 ani peste 20, si ca asta este mult comparativ cu mediul in care lucrez pana la sedinta FacultatEAA de miercuri seara, cand, vorbind cu fetele din redactie, ma trezesc ca eu le povestesc din proprie experienta despre actiuni ale Ligii, despre foste probleme si erori,. Si atunci ma loveste capacitatea mea de a povesti de a face analize de trend pe ultimii 9 ani si, imediat dupa aia, ma izbeste diferenta de varsta intre mine si redactori.
Va dati seama? Studentii mei abia au intrat la facultate, inca mai spun ca ultima carte citita a fost manualul de comentarii, cumpara suportul de curs si apoi vin constiinciosi la ore chiar daca li se spune ca prezenta este optionala. Noi acum 9 ani intram la FEAA, acum 9 ani ne prindeam cat de relativa este prezenta, cat de mult timp liber aveam, cat de nashpa, faina sau... infometanta e viata de student. Si uitandu-ma la redactia FacultatEAA, majoritatea studenti in anul 2, mi-am dat seama ca eu sunt mai mare cu 2 ani jumate de facultate, 3 de master, plus inca un an care rezulta din semestrele ramase adunate. Vorba Andreii: sunt dinozaur

joi, 15 octombrie 2009

Apropo de pelerini

—„Peste 70.000 de turisti la pelerinaj la Sfanta Parascheva”, si inca nu s-a terminat.
—Si daca, totusi e adevarat?
—Ce sa fie adevarat?
—Daca e adevarat tot ce spune Biserica? Daca, intr-adevar, Sfanta Paraschiva face mai multe minuni daca te imbulzesti s-o atingi de ziua ei? Daca, intr-adevar, acumulezi puncte in ceruri daca postesti 7 saptamani si daca chiar trebuie sa citesti de cateva ori Biblia ca sa fii iertat de sexul inainte de casatorie?
—Tu chiar crezi astea?
—Nu stiu daca cred. Dar ma intreb. Cum ar fi ca Dumnezeu sa fie exact asa cum zice Vechiul Testament ca e? Noul Testament nu neaga cele facute de El in Vechiul, doar ne spune noua sa ne iubim mai mult. Ziceai candva ca abia astepti sa pui ceva despre preoti pe blog...
—..da, da`n-am mai avut timp...
—... nu conteaza! Daca n-ai dreptate, daca cei care zic sa-i lasi pe popi in pace ca-i judeca altcineva au dreptate? Daca asa se presupune ca trebuie sa functioneze credinta: te duci cu capul plecat intr-o biserica mare si rece, te rogi si ungi buzunarul unui popa gras, care, la randul lui unge un superior si mai gras pentru orice mica cerinta ecumenica. Daca se presupune ca, pentru apararea mereu dreptei credinte trebuie sa sari la gatul celor care fac treaba duminica, trebuie sa-i omori cu pietre pe homosexuali si sa dai toata averea tiganilor de la intersectie?
—Nu-i cam negru Dumnezeul tau?
—Poftim, contrazi-ma! La urma urmei, esti pregatit sa-i consideri pe toti ascetii nebuni? Aia care se retrag in post si rugaciune la vreo manastire, si care chiar au un aer de sfant, ca orice-ai spune, sunt si de astia. Sunt nebuni in grup?
—Interesant...
—Sau hai sa te mai intreb ceva: daca accepti ca cei care fac bine pe lumea asta gasesc bine pe lumea cealalta, inseamna ca exista si o afirmatie negativa adevarata...
—...faci rau, te paste Iadul...
—Exact, ca bine ai mai spus-o: termenii sunt analogi Raiului si Iadului.
—Chiar crezi ca o sa arzi in smoala?
—Tocmai asta e! Accepti Raiul si Iadul, analogul biblic al rasplatei si pedepsei vesnice, dar nu si descrierea biblica a fenomenului
—...”spanzurat de unghii”...?
—Ca daca iti zicea "inecat in cacat" te simteai mai bine? Nu acceptam descrierea biblica a fenomenului, nu acceptam descrierea biblica a conditiilor de intrare, dar credem ca exista un Rai si-un Iad in care se intra dupa regulile care ni se par noua normale.
—Sunt inclinat sa spun ca fiecare va fi judecat dupa propria credinta...
—...dar stii ca te-as trimite in Israel sa te omoare evreii, musulmanii sau crestinii.

miercuri, 23 septembrie 2009

Concediu 2009

Am ramas dator cu traditionala povestire de concediu (cum spunea cineva: e bine ca postam excursii si poze, ne mai dam unul altuia sugestii de vacante).







Noi am inceput cu o saptamana la mare: noi doi, fratele si prietena lui, urcat in masina si condus pana la Litoral. Initial am sperat in Eforie Nord, dar mai rar am avut asa o impresie de proasta despre o statiune romaneasca: toate locurile de parcare „legale” (adica pe strazile unde, conform legii, ai avea drept de parcare) au fost transformate de Primarie in parcari cu plata. La fel s-a facut si-n Mamaia, dar spre deosebire de „perla litoralului”, in Eforie singura optiune era 10 roni pt 24 de ore. Lucru care pe mine, turist in cautare de cazare, m-a dezgustat si revoltat. Inclusiv spatiul viran de la iesirea spre Eforie Sud, si alte tarlale intalnite, cumva departe de statiune, aveau semnul de circulatie si taxatorii. Iar prin statiune o dubita mica si-un politist comunitar pe ATV aveau grija sa blocheze rotile contravenientilor. „Si noi unde-am putea parca pentru 10 minute?”, intreb comunitarul. „Incercati pe stradutele laterale, daca aveti noroc”.
In rest, statiunea si-a pierdut aerul de satuc cu plaja; in locul casutelor de pensionari care inchiriau camere am gasit vile „ultimul racet”, cu pret de hotel (120 roni pt camera dubla fara baie) respectiv vile de apartamente la 300 roni. Noaptea. In conditiile in care in Mangalia gaseai camere in apartamente cu 50-70, in functie de durata sederii.

Noi ne-am cazat, in final, la Neptun, 2 cupluri intr-un apartament de doua camere chiar in centrul statiunii.
Indraznesc sa spun ca sederea pe litoralul romanesc tine de asteptari. Ma indoiesc ca pachetele romanesti all inclusive ti-ar oferi satisfactie, in conditiile in care o parte din hoteluri s-au inchis, iar restarantele ramase trebuie sa suplineasca pentru toti (cum s-a intamplat in Saturn). Hotelurile cu plaja in administrare pacatuiesc prin lasarea peste noapte a pasarelelor de lemn si a a scaunelor acolo; pe unde sa mai treaca un tractor cu plug, cum se facea inainte? Din nou, de bine de rau, la Mamaia am vazut ca se strangeau lucrurile seara spre a se curata plaja, dar nu va asteptati la cine stie ce lipsa de mucuri. E adevarat, spre surprinderea mea, am vazut si tarani care aruncau PET-urile la Cos si mucul langa, pe nisip. C-asa-i romanul.
Neptun, Jupiter, Costinesti. Singura statiune aglomerata a fost Costinestiul (chiar in timpul saptamanii), dar de mai peste tot rasunau manele. Doar White Horse ramaseses „pe pozitii rock”. Statiunea s-a extins ca si Eforie, in locul caselor taranesti de langa fosta tabara scolara s-au construit vile dupa vile, pana la intrarea dinspre Forum (langa care, acum, se inalta inca un Hotel). Si cum, am spus, o aglomeratie de nedescris pe plaja, chiar si in timpul saptamanii.

Daca a meritat saptamana asta? Tine de fiecare si de asteptarile lui. Am preferat sa nu ne batem capul cu bulgarii, si sa nu dam bani pentru luxul turcilor; ne-am autogospodarit (mai ales ca am avut si companie). Mi-a placut, pentru ca obiectivele noastre erau... studentesti: mare, plaja, companie. Stiu destui care n-ar face „greseala noastra”. Dar poate aici sta si avantajul plecatului fara bilet: nu-ti place Eforie, te muti in Neptun. Peste tot se gaseau locuri, mai ales in timpul saptamanii.





Am fost si un week-end pe Ceahlaul. Nu am multe de povestit decat, poate, sa va ganditi bine cand inversati traseele. Daca acum doi ani am urcat pe traseul standard Durau-noapte la Fantanele-noapte la Dochia-Duruitoarea-Durau, anul asta am vrut sa urcam pe la Duruitoarea si sa coboram pe la Fantanele. Traseul este foarte obositor. Daca vi s-a parut greu si enervant sa toooot coborati de la Duruitoarea spre Durau, ganditi-va ca am avut de urcat traseul cu risc crescut Duruitoarea-Dochia.
A fost greu (si, spre surprinderea mea, nici n-am dat jos kile de pe burta), dar frumos. Recomand oricui Ceahlaul, pe oriunde, cu diferentele amintite aici intre Dochia si Fantanele.


3 ANI DE LA NUNTA
Devine traditie (si sper sa reziste) sa mergem undeva doar noi doi . Anul asta Anca a ales lacul Sfanta Ana, si bine a facut, deoarece chiar are un aer de unicitate intre restul lacurilor si muntilor pe care i-am vizitat.






Piatra Neamt>Cheile Bicazului>Gheorghieni> Miercurea Ciuc> Baile Tusnad. Pe cat de rau famat e drumul Bicaz-Gheorghieni, pe atat de bun e drumul de la Gheorghieni incolo.
Baile Tusnad ar aduce aminte de Vatra Dornei: strada principala, din care ies tot felul de stradute si alei pe care boomul imobiliar a plasat mult mai multe pensiuni decat pot tine minte localnicii. Mi se pare mai mare ca statiunea moldava, dar in acelasi timp mai... pustie. Parca ii lipseste partea de oras (statiunea Vatra Dornei legata de un pod de orasul Vatra Dornei), in ciuda faptului ca exista un satuc aproape, ca lacul Ciucas e acolo spre vizitare. E adevarat, daca in Vatra Dornei puteai iesi seara, aici avertismentele „Atentie ursi” de pe langa fiecare tomberon nu te imbie sa admiri peisajul noaptea; doar ca nici ziua, cu cateva exceptii, nu mi s-a parut statiunea atat de circulata.
Nu e o gluma faza cu ursii; pensiunea la care am stat (cumva la intrarea in statiune, intre drumul national si Olt) avea o piscina gonflabila in curtea deschisa din fata, plina cu apa; in dimineata plecarii, avea trei urme de gheare in ea.
Ciuperca din imagini este un model de ingeniozitate: au luat un paraias banal care trece printr-un podet de-un pas pe sub sosea, i-au pus jgheaburi si ciuperca si l-au transformat in ceva la care sa se opreasca tot turistul si sa-i faca poza. Doua bancute, iarba verde, chiar sa te opresti si sa admiri jocul luminii in ploaia artificiala.


Revenind la Lacul Ciucas, la prima vedere pare o balta murdara si neingrijita cu un restaurant in mijloc. Adevarata atractie a lacului se arata cand arunci o felie de paine. Precum piranha pe carne, asa sar pestii pe ea.







De la Baile Tusnad am mers cu masina, pe un drum asfaltat candva de mult si care face slalom printre judetele Harghita si Covasna (te prinzi usor: sectorul Covasna e reparat), pana in Rezervatia Naturala Lacul Sfanta Ana si Tinovul Mohos. Administratia are “rangeri”, parcare cu plata, cosuri de gunoi si ghizi, si taxa de parcare de 5 respectiv 10 roni este modica pe langa nota de „profesionism” adusa de prezenta unor administratori-ingrijitori. Mi-a placut ca rangerii umblau cu saci de gunoi si bete pentru cules mizeriile „pe loc”. De departe cel mai cunoscut element (si tinta noastra), a fost singurul lac vulcanic din Romania. Sfanta Ana nu se alimenteaza din izvoare, ci doar din apa de ploaie (si a apa de ploaie ii este si gustul, cu o usoara senzatie de... greutate a lichidului). Apa nu are oxigen, ca urmare nu traieste nimic in ea, si e o senzatie un pic ciudata sa calci prin malul de pe fund fara sa simti un viermisor, o gaza, ceva. Adaugati la asta aspectul extrem de pregnant de crater impadurit, si o anumita liniste ambientala, aproape nefireasca.


Teoretic nu se intra in apa, nu se face picnic, nu nimic. Practic, toata lumea inota in lac (se pot face si plimbari cu barca), cineva facea mici pe margine, plaja, jocuri cu mingea, etc. Desi si eu eram in apa, parca mi s-a parut ca „democratizarea” lacului Sfanta Ana, desi benefica turismului (erau vizitatori din mai multe tari), parca nu-i a buna pentru rezervatie. Parca tot mi-ar fi placut mai mult un sistem de genul „venit, vazut, scaldat, admirat, plecat”, decat venit la Sfanta Ana ca la un fel de mare dintre munti. Astfel incat am parasit Lacul Sfanta Ana cu o anume bucurie ca, vorba reclamelor, am ajuns acolo inainte sa-l descopere vamaiotii.




In acelasi munte Ciomatu, dar intr-un alt crater se gaseste mlastina-rezervatie Tinovul Mohos. Spre deosebire de Sfanta Ana (unde, dupa cum am spus, nu traieste nimic), lacul din Tinov este acoperit cu turba, pe care s-au dezvoltat muschi si, ulterior, vegetatie. Tot ce vedeti in imaginile alaturate (muschi, copacei, trepte, noi) sta pe cativa metri de turba si muschi. Daca apesi usor cu mana in iarba, simti apa cum se infiltreaza prin straturi pana la degete. Copacii pe care ii vedeti au ramas pitici si si-au dezvoltat radacinile mai degraba pe orizontala. Cei mai micuti, desi arata de 2 ani, merg spre 10. Iar ochiurile de apa pe care le vedeti “pe ici pe colo”au de la 7 la 20 de metri adancime. O descriere pas cu pas a Tinovului Mohos gasiti aici . Daca ajungeti prin zona, e pacat sa nu mergeti (dar nu va asteptati, precum noi, sa vedeti o gigantica planta carnivora: cea existenta aici e de dimensiunea unui buric de deget).





La intoarcere ne-am oprit in Miercurea Ciuc, un oras despre care nu credeam ca poate fi atat de frumos si curat: toate blocurile intalnite, toate casele, inclusiv cele care se vedeau spre periferie, aveau un aer de ingrijit. Asa cum vedeti si din imagini, predomina aspectul de caramizi, cu acoperisuri maro, dar au un cu totul alt aer fata de restul oraselor prin care am mai trecut. Iar intr-una dintre poze se poate vedea pista pentru biciclisti, aproape omniprezenta e bulevardele pe care ne-am plimbat.
N-ai cum sa spui Miercurea Ciuc fara sa amintesti de ponderea limbii maghiare. Iar... provocarile si sfidarile intalnite prin diferite satuce pe unde am trecut (un steag maghiar gigantic pe-un monument, sigla polgármesteri mai mare si mai luminata decat „primarie” in alta parte) sunt status quo in Miercurea Ciuc. Majoritatea afiselor de promovare erau in maghiara: concerte, evenimente, anunturi. Unele informatii erau bilingve, altele nu. Marele templu Sfantul Agoston avea toate inscriptiile in maghiara, ca si cei doi care se combina la cartela din reclama Vodaphone. Institutiile publice erau inscriptionate bilingv (desi pe sediile Postei si al E-ON-ului erau inscriptionate o multime de chestii in maghiara si doar „Filiala Miercurea Ciuc” in romana).

Situatia limbilor mi se pare foarte bine ilustrata de placutele stradale: „Martok Antal –bhiojghioroj-scriitor”; maghiara si apoi romana. Cat despre romanii propriu-zisi... la un restaurant, care-si scosese lista de meniuri in strada am gasit „pofta buna”, „va asteptam”, restaurant”, toate in maghiara. Meniul zilei era scris cu creta in romana.
N-am interactionat cu localnicii decat la supermarket, si, ca de fiecare data in secuime, am fost serviti fara probleme de persoane cu puternic accent maghiar (inclusiv cand cautam pensiunea in Baile Tusnad: se intrebau intre ei in maghiara, si ne furnizau informatia in romana).


Nu pot incheia descrierea acestor zile fara a aminti un alt loc de popas, descoperit aproape din intamplare: Manastirea de maici Izvorul Muresului, chiar la intrarea dinspre Gheorghieni: construita in 1996, dar intarita precum cetatile vechi, cu o bisericuta mica in mijloc, iti ramane in minte prin multitudinea de flori de pe alei. Cu adevarat un popas de liniste si frumusete cum rara gasesti in toate „lacasurile de cult” cu pretentii.


Si a trecut august, si a venit septembrie.
Si e aproape gata si asta.

joi, 3 septembrie 2009

Dochia versus Fantanele

Vroiam sa sortez poze de vacanta, dar o discutie cu un prieten mi-a adus aminte de unul din cele mai ciudate momente, coborarea de la cabana Dochia la cabana Fantanele. Ambele sunt pe Ceahlau, prima in varf, a doua la vreo ora de urcat din statiunea Durau. Impreuna cu Izvorul Muntelui (care este de partea cealalta, la baza) sunt cele 3 cabane de pe munte.

La Dochia poti suna sa faci rezervare. Ti se cere nume si numar de telefon, ti se cere sa suni sa confirmi. La Fantanele nu ti se cere nici o data de identificare. Astfel incat, cand ajungi in varful muntelui la Dochia, se stie cine esti si esti repartizat (atentie: “vreau 6 paturi” nu este echivalent cu “vreau o camera cu 6 paturi”!). Cand ajungi la Fantanele te poti trezi (ca noi) cu urmatorul dialog:
—Buna ziua, ma numesc X, am o rezervare.
—N-ai domnule nici o rezervare, cabana-i plina!
—Cum adica n-am rezervare?! Am sunat.....
—Cand ai sunat?
—Cum cand…?!?
si haraieli in continuare, pana cand convingerea ta il face pe cabanier sa-si aduca aminte de telefonul/ceva detalii din telefonul tau. NU se verifica, registre, NU se cauta in rezervari. Grupul nostru de 6 a fost scos dintr-o camera (si aia obtinuta cu greu) si mutati in cate doua casute + o camera deoarece doua grupuri identice au facut rezervare pentru aceeasi zi si s-a constientizat acest lucru numai dupa ce sefa celui de-al doilea a facut criza de isterie la receptie: “Cum se poate asa ceva!?!?!”
Si limbajul... la Dochia nu mi s-a intamplat niciodata sa fim tratati altfel decat.... amabil. Cand am ajuns pe la ora 2 la Fantanele nu am gasit decat un cuplu de batrani pe post de cabanieri-bucatari-ospatari-cameristi-femei de serviciu (mai exista o masa musculara care nu-stiu-ce-functie-o-fi-avand, Fanel, care ziua sparge lemne si noaptea face pe paznicul, dar el nu se amesteca la de astea). Femeia era la schimbat asternuturi, ca urmare Mosul a ramas singur la doua gemulete diferite: bucatarie (era pranz si turisti hamesiti) si bar-receptie (cu turisti pe picior de cazare sau... insetati). La un moment dat, mosul striga de la fereastra bucatariei catre turistii de la bar:
—Voi acolo la bar, ce doriti?
—O sticla de apa si un suc.
—Apa? De ce n-ati baut apa in Durau?!?!
—?!?
—Veniti aici la mine sa-mi beti apa. Trebuia sa beti apa in Durau!!

Da, tipa la ei cu naduf. Si era miezul zilei, si toata sala de mese a cabanei se uita incredula.
Si mai grav, erau multi straini. Ii puteai auzi vorbind in maghiara, engleza sau germana. Nu stiu sus la Dochia, dar la Fantanele bucatareasa se intelegea la un moment dat prin semne cu o englezoaica.

Plus mici detalii care pur si simplu iti lasa o senzatie de acru: Dochia avea meniu scris de mana, actualizat zilnic, la Fantanele fiecare turist care intra pe usa intreba acelasi lucru: ce e de mancare si ce preturi. Cred ca mosul se stresa singur doar repetand acelasi lucru “over and over”, desi avea montat pe gemuletul de la bucatarie o tabla pentru scris cu creta. La Fantanele nu erau decat doua-trei feluri de mancare, scumpe, in timp ce in varful muntelui erau mai multe si mai ieftine (12 Roni omleta la Fantanele?!?! Pana si la Dochia erau 7). Ironic, tot la Dochia erau si niste date de identificare a societatii care administreaza (Durau SA), in timp ce la Fantanele.. nimic. N-ai decat sa te plangi afisului mare de deasupra usii “Va asteptam in orice anotimp”.

Nu cred ca e vorba de rautate (desi
articolul de aici
nu-mi iese din minte). Intrebat frumos si calm (da, parca eram la trainingurile-tip de mediere a conflictelor), mosul ma serveste aproape linistit. Femeia e oricum mai linistita si impacata cu situatia:—Aveti ospatari la servire?, o intreba cineva, la un moment dat.
—Nici ospatari, nici cameriste, nici paznici, nici nimic. Numai noi doi
—E ceva obisnuit, sau doar week-end-ul asta sunteti mai ocupati? preiau discutia.
—Nu, asa e tot timpul. Numai noi doi suntem. Ne mai ajuta nepotii si copii cand pot, dar au si ei servici, nepotul meu e in practica... e la Facultate la Istorie, saracul, si are de invatat.

Mai tarziu, intrebat la cat deschide bucataria (duminica) dimineata, mosul imi spune amar: la 5 jumatate, noi ne trezim sa spalam toaletele.

Am fost si in alti ani la Fantanele si nu erau astia doi. Nu era situatia asta. Doar ca si sus la Dochia erau alti cabanieri fata de cei cunoscuti, si nu s-a intamplat ca la Fantanele.
Si, desi la un moment dat aveam si eu impulsul pe care il avea la miezul noptii niste petrecareti (“Baaa! Hai peste mos sa-l batem, ai auzit ce urat vorbeste?!? Si nici nu ne da de mancare”), uneori mi-era si mila de saracul pensionar: intr-adevar, erau prea putini oameni (cabana e la o ora de Durau, orice turist de “week-end” care ajunge in statiune poate urca pentru o masa la Fantanele).
Doar ca in Durau ne-am intalnit cu o colega de liceu a verisoarei Ancai. Absolventa de Liceu de Informatica, vindea gogosi in Durau. Cati credeti ca n-ar vrea sa lucreze la Fantanele, chiar si sezonieri?

marți, 1 septembrie 2009

Tupeul şi lefurile magistraţilor sunt inamovibile

Gata vacanta, inapoi la scoala. Va veni si traditionala povestire, dar pana am timp de ea, va las cu un editorial din "Gandul" (semnat Marius Nitu). O opinie pe care o impartasesc pe de-a-ntregul, mai ales de cand am avut ocazia s-o aud aseara pe-o "magistrata" plangand la Realitatea cum o sa-i taie Guvernul dreptul la o pensie de ordinul sutelor de milioane. Cine are chef de citit mai mult despre saracii magistrati si cum si-au acordat drepturi (faza cu indemnizatia de crestere a copilului e suficienta) poate citi si aici.

Revenind la "Gandul":

Magistraţii au decis, prin mai multe sentinţe definitive şi proteste spontane, că nu există nicio criză în România. Guvernul Boc luptă împotriva crizei cu două măsuri, mari şi late, investiţiile masive în infrastructură fiind doar un basm. Pe termen scurt, a redus veniturile bugetarilor prin tăierea mai multor sporuri. Pe termen lung, reducerile sunt „prinse” în legea salarizării unice. Toţi au păţit-o, de la poliţişti, soldaţi până la profesori. Toţi, cu excepţia magistraţilor. Sporul lor de solicitare neuropsihică, reprezentând fix 50 la sută dintr-un salariu şi aşa mare, a rămas neatins, fiind probabil considerat inamovibil. Executivul nici măcar nu a încercat micşorarea lui, ci doar amânarea plăţilor. Dar nici măcar asta n-a reuşit. Zeci de magistraţi au dat în judecată Executivul pe această temă. Alţi magistraţi au judecat, în procese-fulger, cauzele colegilor şi le-au dat dreptate pe linie. Cel mai rapid s-a mişcat, fireşte, Înalta Curte. Membrii instanţei supreme şi-au primit deja banii, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă obţinută într-un interval în care unii nici nu trec de primul termen de la o judecătorie. Urmează, pe rând, şi alte instanţe, care au deja sentinţe definitive. (Continuarea aici)

vineri, 14 august 2009

D`ale crizei

Primii care ar trebui dati afara in urma masurilor de restructurare propuse de Guvern sunt liderii de sindicate. Burtosi plini de ei, toti convinsi de importanta muncii lor, indobitociti asproape de dorinta de a(-si) salva veniturile. Si nici unul neafectat de faptul ca s-au facut de ras de nenumarate ori aratand ca nu le pasa de cei "de jos" din sistem, atata vreme cat veniturile celor de sus sunt corelate corespunzator ("cum sa marim salariile debutantilor in invatamant cu 50% si a celor cu experienta cu doar 5%").
Anca imi zice ca a auzit la tv ca in nici o alta tara vest europeana nu s-au dat afara oameni. Pogea declara ca "am facut si noi calcule: in alte tari s-a crescut TVA-ul de la 19 la 25%, pensiile au scazut cu pana la 30%. Noi am cerut acest efort: 10 zile lucratoare fara plata pana in decembrie".

De 2 luni il tot aud pe Boc spunand "principala prioritate este salvarea locurilor de munca", in timp ce liderii sindicali o tin una si buna: "gasiti metode pentru a nu reduce salariile".
Vede-v-ati cu scaunele amenintate, sa vad atunci ce mai spuneti.

PS: eu-s in concediu. Fost-am la mare, curand poate ajung si la munte.

luni, 27 iulie 2009

La multi ani-ul de luni


Pentru ca este luni si la mine si la voi, si e aglomerat cu o multime de lucruri al caror deadline e inainte de concediu, si pentru ca nimic nu m-a inveselit azi ca urmatoarea urare gasita in timp ce-i cautam un ceva sa-i zica "La multi ani" unui prieten.

vineri, 17 iulie 2009

Ce mai fac

Am terminat de importat din blogul vechi, inclusiv comentariile. Nu mi-a preluat toate imaginile, iar chestia aia cu “Ultimele comentarii” din stanga are o personalitate proprie si merge cand vrea ea. Mai aveam aveam spre postare o chestie pregatita tangential la universitatile particulare, dar intre timp a izbucnit scandalul cu Spiru Haret si multe din ce era de spus s-au spus deja (raman doar strigatele incredule: 300.000 de studenti, 50.000 de absolventi pe an la 40+ facultati, din care doar 5 acreditate).
Pe-aici “prin Copou” e admitere. Parerea despre “de ce FEAA” mi-am spus-o mai demult
aici , lectura placuta (Salut, Irina!). Va pot spune de pe acum ca admiterea la Cuza se va prelungi si saptamana viitoare luni si marti (cat de curand va apare si anuntul oficial pe undeva).
Intre timp, rascolind site-ul HappyFish (cu al carui umor nu chiar ma… omor intotdeauna), am dat de un personaj drag mie, de pe cand il ascultam (o Doamne, anul I!) la BBC Romania. Il cheama Alexandru Hancu, l-ati mai vazut prin filmuletele Happy Fish (
adevaratul imn al turismului, anyone?) si are un fel de “emisiune-editorial” pe HapyFishTV, numita “Lumea lui Hancu”. Vad ca nu (le) merge codul de includere pe pagina, asa ca va invit pe site-ul lor, aici si aici.

vineri, 10 iulie 2009

Se inchide Yahoo Blog.

Bine, asta era stire veche, cei care ati avut blog acolo ati primit deja mail cu ce sa faceti si cum sa faceti.
Chestia asta trebuia postata mai demult, dar luat cu pregatirea admiterii la FEAA abia acum mi-am gasit timp sa fac sa mearga toate prostiile de convertoare din Yahoo in Blogger. Anca a renuntat, a ales cealalta optiune si si-a mutat blogul pe Yahoo Profile, dar s-a aratat dezamagita de simplitatea posibilitatilor de acolo.
Totusi, pentru cei care (ca mine) au gasit mesajul Yahoo la Spamuri, Yahoo Blogs se inchide pe 13 iulie si se sterge totul. Pana atunci lumea are optiunea de a-si muta blogul pe noul Yahoo Profile, sau de a-l exporta intr-o arhiva, pe care sa si-o importe in alt serviciu de blogging. Exportarea merge step-by-step daca stiti sa cititi instructiunile in engleza. Blogger nu are convertor direct din Yahoo Blogs, dar Wordpress a transformat foarte bine si prompt arhiva Yahoo in postari (asta daca se intreaba cineva de ce exista mugurelpatrichi.wordpress.com). In cazul meu, a trebuit sa incarc arhiva facuta de yahoo in Wordpress, sa le export din Wordpress (ca sa schimb formatul arhivei), sa incarc fisierul exportat de wordpress pe site-ul http://wordpress2blogger.appspot.com/ si ce iese din aceasta ultima convertire sa import in Blogger (iar fisierul exportat de Wordpress a trebuit editat in cod pentru ca Blogger nu permite importarea de cat a vreo 50 de postari/zi).
Daca n-ati reusit sa ma urmariti pana aici, faceti-va (repede!) noul blog pe Wordpress si cautati pe google dupa “importing yahoo blog into wordpress”. Tot procesul e mult mai simplu decat pare, si vedeti voi dupa daca va mutati pe Blogger sau nu.

Ma asteptam ca la anuntarea inchiderii Yahoo Blogs sa joc tontoroiu (pentru ca mie chiar mi-au iesit peri albi la unele faze, inclusiv cand am apelat la “support”), dar, ca de obicei, ma gandesc la cei care tre` sa se mute si imi pare rau. Stiu destui care o sa-i duca lipsa, dar nu si eu; din partea mea, Rest in Offlines, impreuna cu restul serviciilor Yahoo nelagate de mail/mess.

luni, 29 iunie 2009

“It`s happened before and it will happen again"


Urmaream filmuletul asta(“sad, but epic, but sad”, si neaparat cu casti) si stirea asta, si am ajuns cu gandul la sfarsitul lumii and stuff. Nu ma consider fatalist, desi o anumita doza de logica iti spune ca atunci cand chestii s-au intamplat conform unor profeti, ar fi bine sa-i asculti atunci cand vorbesc. Ma agat si eu ca altii de speranta ca unele concepte din predictii sunt aspecte neintelese de catre antici ale prezentului (vor cobora masini din cer=o sa aterizeze avioane), respectiv de convingerea extrem de sincera ca viitorul nu e batut in cuie.

Frumusetea cu competitia dintre Discovery si National Geographic este ca fiecare trebuie sa vina pe de o parte cu date precise, si cu imagini elocvente. Ca urmare am gasit nenumarate ilustrari grafice ale modului cum lumea/viata se termina/poate termina.

Fraza din titlu pare foarte actuala cand vorbim de supervulcani, explozii solare , supernove, prostia omeneasca… Si chiar daca sansele sunt foarte mici sa se intample, nimeni nu-si doreste sa fie la capatul gresit al unei statistici.



Stiti care e problema cu predictiile apocaliptice? Ca toate par a se intampla in timpul vietii noastre. Fara sa amintim de Nostradamus, sau Apocalipsa, avem ultra mediatizatul calendar maias care prevede sfarsitul “unei ere” in 2012 sau pe Urania care citeste in stele ca situatia pe pamant se va agrava pana in 2012 cand se vor “inversa valorile”. Nici nu trebuie sa dai pe OTV ca sa auzi ca nu stiu-ce prezicatoare vede al treilea razboi mondial, sau sa joci jocuri sf ca sa afli de conflicte inchipuite (“For decades, millions died for the same piece of rock. Again... and again”).Trebuie doar sa stii ca exista fanatici, explozii solare, asteroizi, explozii vulcanice, stratul de ozon, multa prostie umana, si stiti ce e si mai naspa?


Finalul filmuletului de la inceput, fraza profetica: “the evidence shows that this had happened at least 6 times in Earth history; nu stiu daca s-a intamplat asa (grafic), daca s-ar intampla asa (stiintific) (totusi, “un meteorit cu diametrul de 10 km este mai inalt ca muntele Everest”), dar extinctii au fost, razboaie au fost, si daca ii credem pe unii, nici o intalnire cu extraterestrii n-ar decurge chiar in stilul “happy nation” din Star Trek.

Filmuletele din postarea asta sunt niste “docudrame” marca BBC, va invit sa aveti timp sa le urmariti. Pentru final noi sa revenim la "profeata" din stirea cu care am inceput. I se spune(a)
Baba Vanga, si daca nu ati ajuns deja la wikipedia, va ofer eu de-acolo predictiile ei pe secolul asta:

2010 - World War III will begin in November 2010 and end in October 2014. Will begin as usual, then nuclear will be used initially, and then chemical weapons.
2011 - As a result of the fallout of nuclear fallout in the northern hemisphere will not be any animals or vegetation. Then Muslims will wage war against chemical surviving Europeans.
2014 - Most people will suffer skin cancer and other skin diseases (a consequence of chemical warfare).
2016 - Europe almost lonely (empty).
2018 - New China becomes a world power
2023 - A little bit of change in the Earth’s orbit.
2025 - Europe still little settled.
2028 - Creating a new energy source (probably a controlled thermonuclear reaction). Hunger is gradually being overcome. Launched a manned spacecraft to Venus.
2033 - The polar ice are melting. Greater levels of the oceans.
2043 - The world economy is thriving. In Europe, Muslims rule.
2046 - any bodies (organs) can be manufactured (cloning?). Replacing the bodies is becoming one of the best methods of treatment.
2066 - During the attack on the Muslim Rome, the United States used a new kind of weapon - the climate. The sharp cooling (instant freezing).
2076 - Classless Society (communism).
2084 - The restoration of nature.
2088 - A new disease - aging for a few seconds!
2097 - The rapid aging defeated.
2100 - Artificial sun illuminates the dark side of the Earth.

Poate asta e problema adevarata cu predictiile… e usor sa locuiesti in Australia si sa citesti despre faptul ca in 2025 Europa e inca foarte putin populata.

vineri, 26 iunie 2009

A murit Michael Jackson


Pacat, era cotat ca fiind capabil de atatea noi hit-uri
Si trist. Avea, totusi (numai) 50 de ani.
Si ironic, ca din toate bolile lui (inclusiv psihice), a murit de inima.
Dumnezeu sa-l ierte.




Pacat....

marți, 23 iunie 2009

Dacă ignori mesajul ăsta jur că nu ai creier!!

AJUTATI UN SUFLET MICUT CARE NU ARE NICI O VINA CA E BOLNAV !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
dacă ignori mesajul ăsta jur că nu ai inimă!:

" Bună, numele meu este Carmen si am un copil nou nascut, numit Rareş . El inseamnă tot ptr mine, şi recent doctorii au descoperit că are cancer la creier.Din păcate eu si soţul meu nu avem bani nici măcar să plătim facturile lunare, dar am facut o intelegere cu YAHOO şi AOL şi am căzut de acord că pentru fiecare persoană care primeşte acest mesaj să primim 5 cenţi în schimb. Deci te rog trimite acest mesaj tuturor persoanelor din lista şi ajute-ne. Dă-l mai departe te rogg Camelia Rodica Gherasim"

Mai, absolventi de informatica economica, rade lumea de voi ca ati facut facultatea degeaba.

sâmbătă, 13 iunie 2009

Vatra Dornei, nu Piatra Neamt

Iasi-Targu Neamt- Poiana Largului-Vatra Dornei.
Doua sute si ceva de kilometri de drum foarte frumos (exceptand sectorul Crucea-Chiril, de la intrarea in judetul Suceava, si cand spun gropi ma refer la de alea de-ar rusina Gheorghieniul, plasate strategic pe tot carosabilul, dar ca la bombardament: una ici, 500 metri drum bun sa prinzi viteza, iar o bomba, iar frumos, iar un crater…).

Revenind
Pentru mine, nascut si crescut intre muntii si apele din Piatra Neamt, Vatra Dornei nu are cum avea aceeasi stralucire ca “Petrodava”. Pana si muntii care se vad in zare par doar niste dealuri mai mari ca cel pe care sunt, n-au cum depasi Toaca si Ocolasu, pe care le vad de la mama de la servici din buricul Piatra Neamtului. Dar totusi, ca oras si relaxare (dupa agitatia ieseana, de exemplu), este un loc reusit. Mai ales ca, asa cum spuneam, drumul trece prin copaci, ceva serpentine, se joaca mai apoi cu Bistrita si te lasa prin niste sate foarte ingrijite intre Dorne. Chiar un traseu frumos si de la volan

Imaginile sunt din week-end-ul la Vatra Dornei, dar ca pietrean, imi vin oricand comparatii in minte intre cele 2 localitati montane si turistice.Daca veti cauta pe net cazare in Vatra Dornei veti fi uimit de multimea informatiilor se de preturile gasite: 40/noapte, 60/2 persoane, 80 pentru a treia, banuiesc ca se poate discuta si de mai multi in camere de 3, si, cel putin unde am stat noi, in camera de 2 persoane mai incapeau lejer inca 2. Si nu la naiba in praznic pe langa Vatra, ci chiar in mijlocul statiunii. Ceea ce mi se pare normal. 60 Roni+benzina pentru un cuplu de salariati nu mi se pare mult, pentru un week-end departe de oras.



Sa nu fiu inteles gresit, imi place foarte mult Piatra Neamtul, oricum mai mult ca Vatra Dornei (caruia nu am ce-I reprosa propriu-zis). Imi pare doar rau sa nu-l vad auto-promovandu-se pe masura nevoii de turisti pe care o are si pe care o merita.

Ce nu mi s-a parut normal a fost cand am vrut sa caut informatii despre cazare in Piatra. Informatii cu taraita, fara preturi actualizate, fara imagini de prezentare, plus ca toate cele mai de doamne ajuta gasite nu sunt in Piatra, ci incolo spre Bistrita. Zona frumoasa, nu zic nu, dar dau 1 milion ca sa stau cu masina intr-un sat la 6 km de Piatra, cand, vorba ceea, Piatra Neamtul ar trebui sa-mi ofere sine die locuri de cazare convenabile. Ca doar industrie nu mai are, productie canci, e oras turistic prin natura lucrurilor.
Cum am spus, daca la Vatra preturile pornesc de la 40, la “Perla Moldovei” preturile pornesc de la 100 Roni si, Dumnezeu sa ma ierte, nu cred ca se merita. E adevarat, dai mai multi bani ca sa ajungi pana la Vatra cu masina, dar de la 2 cupluri in sus care impart banii, deja nu se mai merita diferenta.
Piatra a incercat sa fure din atractiile Vetrei. Are telegondola si pista de schii, isi face telescaun, are dealuri si racoare si Ceahlaul aproape, dar parca ii lipseste viziunea turistica… Cum spunea cineva, daca esti de felul tau mai activ, ce ai de vazut in Piatra Neamt? Sa stai si sa respiri aerul? Cat poti sta la strand, la Telegondola, in parc? Mai faci niste drumetii pe dealurile alaturate. Dar la preturile astea nu poti spune ca folosesti Piatra Neamtul ca punct de plecare pentru un traseu in Moldova. Mai degraba iti faci cazare pe traseu si stai o noapte in Piatra, una la Izvorul Muntelui (de la 50 lei / camera dublă)+cazare la Dochia pe Ceahlau, si apoi pe la pensiuni pe langa manastiri. Si atunci, de ce ai sta in Piatra mai mult de o zi?



Revenind la Vatra Dornei, recomand ca daca aveti chef de cazare, sa faceti programare in avans, ca nu gasiti locuri. Sunt destule pensiuni si in centru, nu e nevoie sa stati la periferie. Noi am stat la Bogadi, chiar la intrarea in statiune, 60/camera dubla (mare camera). N-am ce reprosa nici conditiilor nici gazdei, atat ca e la vreun sfert de ora pana in centru; sunt convins ca puteti gasi la acelasi pret mai in statiune, dar trebuie sa rezervati din timp. Daca ajungeti in statiune neaparat sa intrati in catedrala din parc, una din cele mai vesele si mai frumos pictate (discutam candva si de inutilitatea unui Dumnezeu apasator asa cum e-n catedrala ieseana). Iar daca nu ajungeti prea tarziu, gasiti si faimoasele veverite din parc. Asa cum arata si poza, te poti trezi ca vin sa-ti culeaga nucile din mana.


luni, 1 iunie 2009

La multi ani

Aveam atatea idei pentru postarea de 1 iunie, dar timpul mi-a adus aminte ca sunt copil doar cu sufletul, in rest sunt adult get-beget cu sotie si servici. 

Totusi, pe final de zi, pe cand ma uitam cu resemnare la un deadline care ma va tine pana spre dimineata, am primit asta de la o prietena foarte draga. 
Pentru cei pe care ii simt si se simt copii, cu mine in frunte, un mic cadou de aducere aminte.
La multi ani tuturor!

miercuri, 27 mai 2009

Povesti cu virusi


Doamna navigheaza pe site-uri. Este o doamna serioasa, profesoara, deci nu-si bate capul cu site-uri porno sau jocuri. Dar Google este pe cat de bun ii dai termenul de cautat, astfel incat, ocazional (si ca un facut, cand ea se grabeste mai tare), primele rezultate la cautari o duc pe site-aiurea.

Doamna foloseste un FSecure Antivirus. L-a gasit pe un CD vechi al feciorului, a gasit ea pe net ca-i firma serioasa, si l-a instalat. Nu stie sa verifice daca se updateaza sau nu, dar, oricum, are antivirus, tot e protejata. Mai ales ca ea nu umbla pe site-uri “de alea”.

Doamna cauta infrigurata niste date pentru o lucrare si ajunge pe-un site care nu face mare lucru decat ii trimite un troian mai nou decat update-ul de acum 2 ani al antivirusului (vedeti aici o demonstratie de infectie pornita de la cautarea pe Google a imaginii pentru Racoon; dand click pe raton se face redirectionare catre o alta fereastra pe care, dand click oriunde –inclusiv pe X-ul de inchidere- porneste download-ul).

Troianul ala ii lipeste lu` tanti pe ecran o fereastra cu “Calculatorul este virusat. Descarca aici varianta trial a celui mai bun program, SpywareGuard 2008”. Grabita, satula, nervoasa (“Great! Asta imi lipsea acu’”) femeia da “Yes” si-si vede de treaba. Intre timp, SpywareGuard 2008 isi vede si el de treaba. Isi creaza directorul de lucru; isi face inregistrari in registri; totul in dublu exemplar: sub numele lui, si sub nume de fisier legitim. Apoi programul nostru merge si mai departe: se inoculeaza in fisierele Windows-ului, astfel incat, periodic, se verifica daca directorul mai e acolo (daca nu, il aduce inapoi din copia de siguranta).

Scopul la toata povestea asta nu este sa-ti fure fisierele sau sa-ti stearga directoarele. De mult hackerii nu mai au astfel de scopuri. SpywareGuard 2008 (ca multi inaintea lui) iti porneste on fereastra falsa de scanare de fiecare data cand pornesti Internet Explorer; iti afiseaza o fereastra de “scanare automata”, in care iti spune ca ti-a gasit ‘nspe mii de fisiere, dar nu le poti scoate decat in varianta cumparata a programului: 46,9$ :D.

Virusii pe care i-a gasit nu sunt acolo. Este o scanare falsa, menita sa sperie victima si s-o convinga sa dea bani. Mai mult, va amintiti antivirusul? Nu se poate actualiza. Nu este lasat (de cine oare?) sa contacteze serverul de updatare. Iar sadismul sadismelor, fosta fereastra de Windows Security Center iti este inlocuita cu o fereastra similara care spune “Aveti virusi. Instalati SpamGuard!”.

Toate astea au o ratiune in spate. Exista o firma inregistrata cu acte care produce si comercializeaza SpywareGuard 2008. Are o adresa, un numar de telefon la care rar raspunde cineva, si cand ti se raspunde si ceri refund (caci SpamGuard nu face nimic decat sa inventeze detectii pe care “le curata”) te poarta pe drumuri pana cand ameninti cu judecata. Firma prospera din plati pe internet, legale (nu ti-a furat cardul, tu te-ai dus sa cumperi), si "nu are nici o legatura cu blogul" ala de pe care ai luat imaginea cu ratonul si SpywareGuard 2008.

joi, 14 mai 2009

CONNECTIONS


… sau ce poti face intr-o zi cand te plictisesti la servici?

Connections este, cred documentarul meu favorit. O abordare total diferita a istoriei, facand conexiuni intre evenimente care, aparent, n-au nici o legatura. Exemplu de pe site-ul lor este elocvent: Cat de important este Napoleon pentru dezvoltarea  calculatoarelor?Trupele franceze ale lui Napoleon stationate in Egipt au adus in Europa şaluri. Obiectul de imbracaminte a declansat o adevarata moda, si pentru productia acestora in serie sunt folosite automate pe baza de hartii perforate. Acestea ii dau ideea unui inginer american de a folosi cartele perforate pentru automatizarea calculelor. Care la randul lor, au fost folosite la controlarea lui ENIAC, primul calculator.

Il dadea pe Discovery sambata la pranz, si imi amintesc ca stateam cu mama si ne uitam la el cum putea face legaturi aparent inexistente intre elemente. Telecommunications exist because the Normans wore stirrups at the Battle of Hastings- a simple advance that caused a revolution in the increasingly expensive science of warfare. Europe turned its attention to making money to wage wars. As mine shafts were dug deeper, they became flooded, stimulating scientists like Galileo to investigate vacuums, air pressure and other natural laws to mine deeper silver. This led to the discovery of electricity and magnetism's relationship and to the development of radio, and deep space telecommunications that may enable contact with galactic civilizations.

Cum cam asa functioneaza si mintea mea, m-am trezit intr-o zi [mai demult, sefu`, mai demult]plecand de la Liga Studentilor Economisti si ajungand la A doua venire a lui Hristos.

Totul a inceput cautand informatii despre scandalul care era pe-atunci in Liga Studentilor Economisti. Primul care a raportat despre el a fost newsiasi.ro (monitorizand blogurile). In aceeasi perioada pe acest site era promovata o cronica la filmul Babilon A.D. 

In film joaca o actrita care mi-a placut foarte mult in Crouching Tiger, Hidden Dragon, Michelle Yeoh, pe numele complet Michelle Yeoh Choo-Kheng si posesoare a rangului nobiliar malaiesian Dato. Yeoh, care mai are un rol frumos si in Memoirs of a Gheisha, a mai jucat si intr-un “action-flic” numit Silver Hawk  un fel de Batman-style kung-fu movie in nuante argintii care salveaza Panda uriasi si neajutorati pe strazile Hong-Kong-ului.

Desi ai putea crede ca filme cu batman s-au facut “de cand lumea”, primul film artistic cu liliacu’ a fost facut in 1989. Betmen-ul era Michael Keaton,  personajul negativ (si hoţ de lumină a reflectoarelor) era Jack Nicholson, avea cateva neconcordante intre benzi desenate/asteptarile fanilor si ce-a iesit, dar a avut enorm succes comercial si a dus la Batman Returns. In acest film apare Catwoman, interpretata de Michelle Pfeifer, un personaj care se spera ca-si va primi propriul film (de asta, in ciuda finalului din Batman Returns, nu mai apare in celelalte filme din serie).

Catwoman a fost facut 12 ani mai tarziu, cu Halle Berry, si a castigat 5 Zmeure de Aur. Halle Berry a venit in fata sa-si ridice Zmeura pentru Cea mai Proasta Actrita, iar discursul ei a inceput asa: First of all, I want to thank Warner Brothers. Thank you for putting me in a piece of shit, god-awful movie . . . It was just what my career needed.

Multe chestii interesante se pot citi pe pagina dedicata Zmeurei de Aur, mai ales prin prisma “castigatorilor” si reactiilor lor. Intre altele, Former United States president George W. Bush, former Defense Secretary Donald Rumsfeld, and former Secretary of State Condoleezza Rice are the only non-actors to have won Razzies for their appearances in the 2004 Michael Moore documentary Fahrenheit 9/11. Bush won Worst Actor and shared the Worst Screen Couple Award with Rice and "his pet goat".

Un alt film multipremiat cu Zmeure a fost Battlefield Earth, ecranizarea primei jumatati din cartea cu acelasi nume creatorului scientologiei, Rod Hubbard. Filmul a fost proiectul “de suflet” a lui John Travolta, e controversat in termeni de legatura cu biserica autorului, are o poveste lunga in spate, si e cotat ca un dezastru. Una din Zmeure este pentru Worst Screen Couple (Travolta and "anyone sharing the screen with him"), iar un critic a scris despre Battlefield Earth ca fiind "Plan Nine From Outer Space" for a new generation.

Plan Nine from Outer Space este considerat adesea cel mai prost film “ever”. Intre altele, regizorul a vrut sa-si foloseasca actorul favorit, Bella Lugosi (ala cu Dracula), dar cum vampiru’ a dat coltul dupa numai cateva minute de filmare, Wood hired his wife's chiropractor, Tom Mason, as a stand-in for Lugosi, even though Mason matched Lugosi neither physically or vocally. Plus o multime de erori rezultate din lipsa posibilitatilor financiare [in realitate asa iti treci timpul intr-o zi cand n-ai ce face, “frunzaresti” wikipedia dupa chestii interesante].

“Plan Nine from Outer Space” este unul din filmele alea vesnic amintite prin cat de catastrofal poate iesi ceva (ca in “New slang has been invented with a negative connotation of "pulling a Glitter" to indicate performing horribly). A intrat in cultura populara, si este referit intr-unul din cele mai traznite jocuri existente, Destroy All Humans. Cei care au precomandat acest joc au primit cadou un DVD cu Plan9 (aici fiind legatura).

Dupa ce terminai jocul, in loc de Credits, ti se punea un alt film din aceeasi categorie “worst movie ever”, film intitulat “Teenagers From Outer Space” (dar, sadic, fara nici un fel de butoane de play/pause, ff/Rw).

"Teenagers from Outer Space" este un crapy-movie din 1959 despre o nava extraterestra care vrea sa foloseasca Terra ca pasune pentru animale de pe planeta natala. Ce-i interesant este ca acest film are ca actor, scenarist, montajist, producator, regizor, cameraman, coordonator efecte speciale si muzicale pe aceeasi persoana, Tom Graeff.

Omul asta a reusit sa faca un film cu (doar) 14.000$, pe care l-a preluat Warner Bross spre distributie nationala, dar care n-a avut succes comercial. Stresat de lipsa de perspective in cariera, de insuccesul filmelor sale, dat in judecata de unul dintre “investitori”, Graeff a dat anunt in ziar ca i-a vorbit Dumnezeu, si apoi a depus cerere oficiala pentru a-si schimba numele.

Din Tom Graeff, in Isus Christos II.

Gata… pauză de masa.