8 ani de la nunta: Rupea/Racos

Am auzit pe multi vrand sa faca o excursie la Rupea, astfel incat ma "grabesc" sa postez (cu aproape un an intarziere) cateva imagini de la excursia noastra traditionala de aniversarea casatoriei. Tocmai pentru ca a fost la Rupea, desi NU castelul ala a fost cel mai impresionant lucru.

Punctez ca informatiile sunt vechi de un an, dar castelul, hotelul si (mai important) Vulcanul nu s-au mutat.

Vazusem materialul asta de la ProTV, si cum eram in cautare de locatie pentru aniversarea a 8 ani de la nunta am decis sa mergem acolo. Ne-am cazat la Motel Rupea  (camere curate, aspect ingrijit, mancare buna, desi daca sunteti genul care va cade nasul daca la masa alaturata sunt soferi de tir poate ati vrea sa stati in alta parte).

Ca de obicei am plecat noaptea din Piatra Neamt-Lacul

Rosu- Gheorghieni-Valea Stramba-pe DJ138 spre Suseni-Zetea-Odorheiu Secuiesc-Sanpaul-Homorod-Rupea (am folosit foarte-corecta hartă de aici  si da, era o portiune foarte mica intre Homorod si Rupea decopertata-nimic negestionabil de un Logan). Nu am oprit in Secuime, dar a existat o borna kilometrica undeva prin dealurile din zona Odorheiului care la dus era rosu-galben-albastra si la intors era ros-alb-verde, plus, desigur, cateva steaguri unguresti si cladiri doar cu denumiri in maghiara.

Administrativ, orasul Rupea include si satele Rupea Gara (unde este motelul), se afla aproximativ la jumatatea distantei dintre Brasov si Sighisoara, si este, astfel, destul de intins (imaginati-va ca Targu Frumos ar incepe undeva pe Europeana, in mijlocul campului). De la Motel am plecat spre Brasov, dar foarte repede am virat stanga pe DJ131C catre Racos. Drum refacut, putin circulat..

In Racos chiar la strada principala am dat de Castelul Sükösd-Bethlen, o resedinta nobiliara fortificata, aflata in reparatie de vreo 10 ani (incremenita cum era cand a ramas fara fonduri). Custodele ne-a lasat sa ne bagam nasul prin camere (nu erau multe de vazut, dar era un oarecare spirit de aventura avand in vedere ca nu toate erau… adecvat securizate). 

Mai important, custodele ne-a dat indicatii cum sa ajungem la Vulcanul Racos (in cuvintele ei: “[etnici conlocuitori] au obiceiul sa fure panourile, ca-s din fier”). Prima la stanga, apoi cand drumul incepe sa urce am facut la dreapta pe dupa o casa roz, si se iese pe un deal batut zdravan de soare, pe care un drum de tara tot urca usor pe rana (se urca lejer cu masina, dar nu va asteptati la mai mult decat un drum de tara care urca deloc abrupt un deal de fanete). Dai de o intersectie in Y unde pari ca ai de ales intre cum sa urci dealul, prin stanga sau prin dreapta; faci dreapta, si mergi pana la o ultima intersectie in T: la dreapta e rezervatia geologica, la stanga e spatele conului vulcanic.

N-am ce adauga la Rezervatie; materialul de mai sus si imaginile ar trebui sa fie suficiente.

Inapoi la intersectia in T, am mers putin in partea cealalta, si intr-un con vulcanic am dat de lacul asta. Cu pesti, si o liniste cum numai la Sfanta Ana am mai intalnit. Aici totul era inconjurat de roca vulcanica. Nu era vreo interdictie de inot (de fapt, chiar nu era niciun semn), pestii (si broaste destul de mari) veneau foarte aproape de mal dupa mancare, se vedea vegetatie in apa.

Conul "principal" propriu-zis a fost mai greu de gasit cu masina de mine (in sensul ca la un moment data am lasat masina pe margine si am urcat pe jos dealul). Exista o poteca ce pleaca de la lac, sau, revenind la intersectia in Y, mergi la stanga; un bolovan mare blocheaza intrarea cu masina in con. Din nou, imagini. 

Asa sunt culorile “in zona”: mijlocul vulcanului este negru, partile laterale sunt multicolore, iar cand intram in con pe o parte este rosu, pe cealalta este argintiu. Roca este poroasa, cu aspect de ciocolata aerata, si lasa impresia ca se va sfarama imediat. In realitate, este foarte tare si abraziva.
Nu uitati ca tot acest traseu este batut de soare, ca urmare veniti cu o sapca sau ceva la voi. Interesant a fost ca in vulcan ne-am intalnit cu o doamna din Rupea; a zis ca sta de-o viata acolo, dar pana nu a vazut materialul ProTV n-a stiut de vulcan.

La intoarcere am ocolit un pic prin Homorod, pentru a vizita una din multele biserici evanghelice fortificate din zona (o lista completa a constructiilor de interes turistic din zona aici)

A doua zi, pe europeana catre Sighisoara, cu oprire la cetatea Rupea. Frumos oraselul, frumoasa refacerea cetatii si integrarea intr-un circuit turistic (cam asa ar fi trebuit sa faca si Deva, nu sa cheltuiasca banii pe lift), desi cladirea din varf e oarecum anticlimatica (nu va stric surpriza, pentru ca drumul pana acolo face toti banii). Panourile explica foarte bine dezvoltarea cetatii, de la un nucleu in varf la cetatea de mijloc si apoi la varianta finala, in trei "inele".

E pacat daca sunteti in zona sa nu ocoliti prin Sighisoara (desi pana acolo, pe europeana, a mai fost o cetate pe stanga, destul de vizibil ca nu-i o “simpla” biserica fortificata; si, desigur, drumul catre conacul printului Charles de la Viscri). Dar Sighisioara e interesanta si daca NU o prindeti in zi de targ; are un alt farmec daca doar te plimbi printre ziduri si nu te calci pe picioare cu nimeni in timp ce-I urci turnurile.

Cam atat. Cetatea Rupea a fost impresionanta, si ca dispunere si ca reabilitare. Dar pentru mine vedeta a fost vulcanul de la Racos.

Pe care, conform traditiei, l-au vazut si Pouch si Bubu :)