... Nu treci, pentru ca din tot subiectul de Word n-ai stiut sa faci decat marginea paginilor. Stiluri? SFuri. Formule in tabel? Nema. Mail merge, bookmarks, coloane… stiu, nu-ti suna cunoscut.
De fapt, chiar si fara astea n-ar trebui sa treci, pentru ca atunci cand ti s-a spus sa copii 4 fisiere la alegere tu ai mutat 4 directoare, iar cand ti-am spus sa salvezi cu alt nume te-ai uitat la mine cu ochi de caprioara in lumina farurilor: “ Adica, sa-l creez din nou?”
Si nici colegul tau, Fat-Frumos, parfumat, sarmant, increzator in sine dar total paralel cu materia, pe care te bazai ca-ti sufla dar care se uita la subiecte ca pinguinul la baliza. Trebuia sa caute pe calculator 7 fisiere Powerpoint, iar el in fereastra de cautare a introdus toate variantele posibile ale cuvantului „powerpoint”. Stiu, ai incercat sa-l ajuti, dar nici”.powerpoint” nu merge in Search. Oricum, pe el o sa-l tin minte mult timp, pentru ca din toate lucrurile pe care trebuia sa le faca in Powerpoint a scremut un Wordart cu „Nu m-ai stiu nimic”
Dar macar pe el l-am vazut la ochi doar de 2 ori tot semestrul. Si-a asumat riscul si a profitat de prezenta optionala. Pe tine nu te inteleg. Ai fost prezenta la jumatate din laboratoare. Nu-mi aduc aminte daca ai lucrat tu la calculator sau colegele tale (din "treimea vesela", blonda a luat 9,30, roscata 8.50 si tu...). Dar imi aduc aminte privirea-ti apatica atunci cand iti spuneam cum Word-ul genereaza cuprinsul automat, nu cum l-ai facut tu la examen, ai scris manual toate inregistrarile.
Abia astept sa vad ce ai sa faci semestrul doi, la Excel. Imi aduc aminte de o colega de-a ta, care anul trecut privea in jos foarte vinovata cand ii spuneam sa se uite acasa pe Portal, ca are acolo filmulete postate cu tot ce explic eu. In final, ajunsa la examen intr-o stare de perfect paralelism cu tot ce i se cerea, am rugat-o sa-mi faca macar un grafic, pe baza oricarui tabel economic din cele date in subiecte.
vineri, 14 ianuarie 2011
Nu, nu treci examenul...
vineri, 7 ianuarie 2011
Despre jocuri pe calculator
La multi ani! Stiu ca e cu intarziere, dar e sincer.
Cum sunt genul care prefera sa sarbatoreasca iarna la luminitele propriului brad (sau brazi, anul asta :D ), nu ma pot lauda cu cele poze din tari straine. Pot insa sa va spun ca mi s-a confirmat, inca o data, ca frumusetea unui revelion reusit sta nu neaparat in ce faci, ci aproape sigur in cu cine faci. Si pe asta chiar il consider printre reusite.
Cum de ceva vreme intalnirile cu prietenii mei se transforma adesea in jocuri (fie pe calculator/Wii, fie "offline") discutia de revelion poate servi ca introducere pentru articolul pe care v-il propun spre lectura. Nu am fost gamer atat de ahtiat ca autorul lui, dar cu ce nu ma identific, sunt de acord. Sunt convins ca multi din "generatia mea" vor spune acelasi lucru:
Am 23 de ani acum, ma joc pe calculator de cand aveam 12 ani. De fapt, ma joc de cand eram chiar mai mic – ma duceam la o prietena care avea Prince of Persia si ne jucam impreuna. Inainte chiar de asta, cand eram clasa I-a sau a II-a, un coleg de scoala avea un HC si stateam calare cate trei-patru sa vedem miracolul – omuletii se miscau, aia rai mureau, personajul principal crestea si tragea cu arme si vraji si totul era foarte tare. Continuarea aici