Ma tot chinui sa scriu si eu ceva pro sau contra judetelor astora care se prefigureaza, dar (vorba unui articol foarte inspirat), as vrea sa critic dar nu stiu ce. Pe cand imi adunam niste idei, m-a surprins replica unui prieten, rostita cu toata sinceritatea: “nesimtitii de unguri forteaza mana autonomiei”.
Ha! Era normal sa se bage UDMRul. Asa cum cand vine vorba de avorturi Biserica este normal sa se opuna, asa si ungurii, cand vad ca se face reorganizare, se agita cu autonomia. De asta exista UDMR, pe asta a marsat tot timpul, pe “noi vrem pamant” (“pamantul Romaniei”, daca tot suntem nationalisti). Au aparut de vreo saptamana cativa care-si dau cu parerea despre tupeul maghiarilor si prostia-celor-de-ne-conduc-acum-si-care-ii-lasa-sa-vorbeasca-in-loc-sa-i-bata-in-cap-cu-Constitutia-pana-inteleg-concepte-ca-“unitar”-şi-“indivizibil”. Ceea ce se uita este ca actualele pretentii UDMR sunt doar obiectivele pe anul asta al unui partid caruia i s-au tot facut concesii de catre cei care care au ajuns sa ne conduca. Nu PDLul le-a dat placute bilingve, nu Basescu a bagat obligatia functionarilor publici sa cunoasca limba minoritatilor. E adevarat, sub astia din urma a aparut istoria si geografia in limba “materna” dar procesul de pupat ungurii intre parti moi pentru majoritate parlamentara este un sport al politicii romanesti de mult timp. Iar acest demers devine si mai… umed cand mai stam spasiti in fata strainilor inghitind lectii despre integrare si autodeterminare. Straini precum francezii, care nici nu vor sa auda despre drepturile minoritatilor africane, precum italienii sau spaniolii unde nici nu se aude de drepturile romanilor, sau decat nemtii care au recunoscut franc ca faptul ca politica de integrare a fost un esec (dar nu-si obliga politistii sa invete turca). Nu mai vorbesc de americani (spaniola obligatorie?) englezi… de fapt, de oricine. Iar concesiile inverse sunt praf in ochi atata vreme cat nicaieri nu exista obiectivul autodeterminarii (aveti aici o discutie legata de Austria, cititi paragrafele dinaintea titlului “Curent Developments”).Suplimentar, de mult nu mai cred ca secuii de zi cu zi isi doresc autonomie. Da, poate niste mosi care traiesc din pensia data tot de statul roman (in urma muncii in fabrici construite de comunistii romani, sau pentru ca sunt agricultori si atunci nici nu au cotizat, pur si simplu statul roman ii ajuta ca nu reusesc sa cultive destul in ograda). Da, poate niste adolescenti care se agita tare cu autonomia, fara sa-si bata capul sa se gandeasca ce vor face, si in ce limba vor lucra dupa ce se termina banii parintilor si trebuie sa se angajeze undeva. Da, poate niste monotoni si marginiti precum ala de l-a spanzurat pe Avram Iancu si, langa ei, niste politicieni care altfel nu si-ar gasi locul. Ma indoiesc ca procentul celor care “traiesc pentru autonomie” este la fel de mare ca al romanilor care ar vrea exterminarea tiganilor, astfel incat ii putem califica pe toti ca “extremistii normali ai unei tari mai mult sau mai putin normale”.
Tare cred ca acel doar 4% obtinut de UDMR la ultimele alegeri nu inseamna ca ungurii din “Tinutul Secuiesc” doresc mai multa autonomie, ci ca, dimpotriva, s-au fript asteptand banii de dezvoltare promisi de Budapesta si se reintorc la viata lor de zi cu zi: vin la examene la Universitatea din Targu-Mures cu dictionarele (pentru ca acasa au facut doar limba materna) si se chinuie sa invete intai Romana si apoi Dreptul; sau se uita luung dupa masinile “nesecuiesti” care trec prin Tusnad, doar-doar s-o opri vreuna si la magazinele sau pensiunile lor, ca budapestanii prefera Balaton-ul lacului Sfanta Ana; sau se bucura in barba cand Udrea le da bani sa-si repare strazile, ca de infrastructura din Romania, chiar si pentru cofinantarea proiectelor europene, tot Bucurestiul va avea grija. Situatia economica a HarCov-ului este la pamant (niste date economice pe la jumatatea acestui articol), iar Mures-ul care, poate ar inalta "Tinutul Secuiest", este majoritar romanesc. Asfel incat maghiarul din secuime, vorba cuiva de la televizor, este mult mai interesat de somaj, de masa zilnica, de relatiile bune cu vecinii romani de vis-à-vis decat… decat de ce? De promisiuni politice?
Ar fi foarte frumos, si dezirabil, ca urmasii partidului care s-a facut ca ploua cand HarCovul s-a umplut de steaguri unguresti pe cladiri-reprezentanta a statului roman sa lase pentru o clipa salivarea dupa demiterea lui Basescu si sa vina cu niste idei care sa anuleze aceasta idee creatza (partid avand ca scop declarat o actiune ilegala –autonomia), si aceste drepturi anormale intr-un stat de drept. La urma urmei, PSDul a patronat modificarea constitutiei postrevolutionare, si i-a umplut de drepturi si de vise. PSDul sa puna piciorul in prag si sa raspunda cu o contraoferta la acel “trecem in opozitie” al UDMRului.