Curatenie de Craciun

—Ai grija, Mugurel, ca acum incep sa se vada defectele femeii.

—Adica?

—Este perioada curateniei.

—Ai observat ce inseamna la o femeie sa faca curatenie? Ea isi da cu parerea in mintea ei ce ar trebui facut in cazul unei curatenii de sarbatori, si (foarte important!!) cat ar trebui sa dureze curatenia asta. Nu conteaza ca nu este urma de praf pe geamuri, ele trebuie spalate!! Nu conteaza ca covorul arata impecabil (si este infipt adanc sub dulapuri si paturi) el trebuie batut. Mai sunt cateva care s-ar abate de la regula scosului covoarelor, dar daca te uiti asa cu atentie la ele, parca-parca le pare rau ca s-au multumit cu aspirator, biocarpet, si iar aspirator. Parca-parca nu e la fel, si daca s-ar amana nu-stiu-cum sarbatoarea asta cu vreo doua zile, sa vezi daca nu te-ar pune sa bati covorul.

Dar cea mai nasoala chestie este cand isi dau cu parerea in mintea lor despre cat ar trebui sa dureze curatenia asta. Ai facut lista, stii ce ai de facut, ai aspirat/deprafuit/spalat repede, si numai o vezi ca “Nope! Nu e bine”. Nu e destul. Mai trebui periat nu-stiu-ce, spalat nu-stiu-unde, sau, ca sa vezi, acum este momentul pentru scos toate hainele din dulap si facut ordine. E genetica, pur si simplu femeia nu poate concepe ca te-ai miscat mai repede decat anticipase ea, ca nu trebuie sa se chinuie pe cat se astepta cu facut curat. Si numai incepe: “Cum sa te joci acum, cand se apropie Ajunul Craciunului!?! Si ce daca am terminat ce aveam de facut, cand nu erai tu atent am scos tot din dulapuri sa schimb hartiile de pe rafturi!”. Normal ca asta dureaza un secol (femeia cand intra intr-un dulap de haine, nu poate doar sa le scoata si sa le puna inapoi; tre’ sa mai si probeze cateva — sa vada daca i-a crescut fundu’). Normal ca se face seara, mai are una alta de facut, de gatit, etcsamd.

Si la urma, cand s-a facut noapte si nu-ti mai arde de nimic, numai o auzi zicand “nu asa ca acum arata mai bine?”. Iar tu te gandesti ca, exceptand vreun gainat disparut de pe pervaz, totul, dar totul arata absolut la fel ca ieri.

“Iubire”, “Mandrie”, “Patriotism”

   Vine 1 decembrie, motiv pentru afisat steaguri si adus aminte ca parca prea ne iau francezii la misto pentru cersetori si europenii la impins vagoane pentru tigani. Cetateni romani cu totii, desigur, dar raspunzatori individual pentru ce au ales sa devina.

   Am mai spus si inainte ca romanul nu are constiinta simbolurilor nationale; ca imi lipsesc steguletele afisate la geamuri, asa cum vad ungurii ca si le scot pe-ale lor de ziua lor nationala (sau de Trianon).

Aproximativ o data pe an ProTVul iese la inaintare cu “de ce iubim Romania” (dar cred ca greseste cand da cuvantul si unora care sunt obligate, prin natura “meseriei” de amante de fotbalisti, sa iubeasca Romania; in oricare alta tara, ar fi tratate drept curve). Tot ProTVul mai are o emisiunea saptamanala numita “Romania, te iubesc”. Daca vezi reportajele de acolo, ajungi sa nuantezi discutia despre dragoste de tara.

   Imi pun intrebarea daca poti fi mandru de ceva in care nu ai avut de ales. Vorba unui excelent text de-al lui Florin, Când ne naștem nu avem cum să ne alegem noi nici numele, nici țara, nici orașul, nici rudele. Poti fi mandru ca esti, pur si simplu, mai norocos decat cei nascuti in Sahara? Te poti lauda cu istoria romanilor chit ca tu nu l-ai ajutat in nici un fel pe Stefan cel mare? Sau te poti mandri (tu) cu ce au descoperit  altii, descoperiri despre a caror functionare intelegi doar titlul?

  Poti fi mandru ca ai ales sa nu pleci. Mai ales daca ai suficienta experienta sa te angajezi in alta parte, pe bani mai multi, securitate mai buna pe strada, gaz mai bun in centrala si mai putini caini comunitari. Dar te poti mandri ca nu ai plecat, cand motivul pentru care inca esti aici tine de apropierea de parinti, dorinta de a nu schimba niste elemente adanc familiare sau nesiguranta descurcarii intr-o tara (si limba straina)?

 Poti fi mandru ca esti roman, de o natie cu alti romani… reusiti. Cercetatori, artisti, scriitori sau sportivi, avem si noi partea noastra de “lume buna”. Poti ignora lejer tonele de gunoaie pe care le lasa romanii pe munti, nationalitatea celor care vandalizeaza simboluri nationale, sau, desigur, lista lunga de romani mentionati aici. In unele cazuri, te poti mandri cu ingeniozitatea romaneasca, ignorand faptul ca adesea este folosita pentru a jumuli alti romani.

Poate ca diferenta intre termeni este doar semantica: la urma urmei, elvetienii sunt foarte mandri de muntii lor, chit ca nu i-au inaltat ei. Americanii ii dau inainte cu istoria glorioasa, chit ca sta inseamna doar vreo 400 de ani. Francezii se mandresc cu restaurantele lor, chit ca majoritatea nu isi permit sa manance in ele. Daca mandria nationala inseamna sa te lauzi cu asa ceva, sa-i dam inainte! Sau poate ca de asta ProTVul te intreaba de ce iubesti Romania. Si motive ar fi destule, de la peisaje la romanii care se nasc si s-au nascut aici.

 Ma rog, la unii romani care se nasc aici. Aia care pun mana pe sapa, in loc sa se planga ca vor “o tara ca afara”, aia care chiar cauta de munca si nu se plang ca e nashpa statul ca nu i-a lasat sa treaca bacul. Alea care nu deplang Romania ca nu are oultet-uri ca in vest, etc,etc. Nu-i includ aici pe cei care se plang de doctori, de judecatori, de politisti sau de politicieni, caci de uscaturi nu ducem lipsa si a-i acuza nu inseamna ca nu-ti iubesti tara.

Iar daca patriotismul este definit de DEX ca Sentiment profund de dragoste și devotament față de patrie și popor, poate ca, intr-un scenariul absurd, ti-ai da viata sa nu fie rasa Romania de pe harta. Dar daca ar trebui sa nuantezi discutia si sa fie vorba de o anumita regiune a tarii, probabil ca ai raspunde cu “care parte?” 

“Uuu, cat sunt de epic”

Nu am eu chiar asa de multe conferinte la activ,

dar unele lucruri par universal agasante

E deschiderea unei conferinte doctorale internationale, si “guest speaker”-ul tocmai si-a terminat prezentarea. Buna, rea, nu conteaza in context. Dar a fost, si acum asteapta intrebari din sala.

Se ridica primul doctorand: buna ziua, ma numesc X de la universitatea Y, sunt la specializarea Z, vroiam sa va spun cat de interesanta mi s-a parut problema dumneavoastra, mai ales ca blablablabla. Si la urma o intrebare. Casti, ridici din umeri, asculti vorbitorul raspunzand.

Se ridica a doua doritoare de intrebari: Buna ziua, ma numesc, am fost printre primii studenti care am-facut-sau-am-dres, respectiv lucrez acum la nu-stiu-ce-ca-oricum-abia-ti-am-inteles-engleza….

Daca ai noroc poti prinde si un al treilea care ”eu nu am intrebari, vroiam sa va spun cat de interesanta este problematica ridicata de dumneavoastra, deoarece si eu cred ca blablablablablablablablablablablabla”

Alo!! Voi nu trebuia sa puneti intrebari? Nu sa spuneti cine sunteti (si asa nu va tine nimeni minte), de unde sunteti (marginal interesant, oricum va tradeaza accentul), si parerea ta despre prezentarea lui ca guest este criminal de inutila la momentul asta, deoarece: 1. Este guest speaker, nu prezinta referat; 2. Oricat de nashpa ar fi fost, inca n-am vazut pe nimeni sa-i spuna unui speaker “you sucked”.

Deci baga limba inapoi in gura, si pune direct intrebarea! Uite, cum face asta:

“Asa cum spuneati si dumneavoastra, globalizarea duce la afectarea blablabla. Sunt de acord cu dumneavoastra, si moreblablablabla. Blablablasomemore, as dori sa stiu daca…”. Tu!! Pe cand navigai pe Google dupa locuri in care sa-ti importi cv-ul, n-ai dat de K.I.S.S? Conceptul de “intrebare simpla si la obiect” iti suna cunoscut? Nu stiu, exista undeva in manualul Scolii tale Doctorale un capitol “bagarea in seama lung si des, cheia unui doctorat de succes”? Daca exista, cum de nu l-a citit si restul salii, ca esti o mica minoritate agasanta intr-o masa de ascultatori poate mai calificati ca tine. Inteleg, ti-a placut prezentarea, ai ocazia in pauza sa-l abordezi si sa i-o spui daca tii mortis; vrei sa-i dai o carte de vizita, din nou, coffee-break.

Dar asa, laudandu-TE pe timpul MEU alocat LUI, imi bagi degetele in ochi in timp ce-mi zbieri in ureche “Uuu! Cat sunt de epic! Uite cat sunt de epic, sunt cel mai epic!”.

Apropo de tigani

Repede, pana nu apare noul DEX

—Mugurel, ai zis ca bunicii tai au casa intre tigani.

—Da.

—Ia uite ce scrie aici: "Va solicitam sa luati masuri pentru a rectifica imediat definitia cuvantului «tigan», dupa cum urmeaza: sa consemnati caracterul peiorativ al cuvantului «tigan» atunci cand acesta din urma este folosit pentru a denumi o persoana care apartine minoritatii rome si sa specificati ca folosirea acestui cuvant nu este recomandata deoarece este considerat ofensator”. Sa-i spui bunicii tale sa nu-si mai injure vecinii!

—Exceptand Romani Criss si alte fundatii de astea mai mult sau mai putin mancatoare de bani, eu n-am auzit nici un tigan sa se autorefere ca “rom”. Nici vecinii bunicii, nici in Piatra sau Iasi. Stii de ce imi aduce aminte stirea asta? De Rem-ul lui Cartarescu.

—Nu l-am citit.

—Ei, la sfarsitul cartii, dintr-un anumit motiv, personajul principal umple pagini intregi cu un anumit cuvant. Asa am si eu chef acum, sa umplu pagini intregi cu “tigan”.

*

***

*

—Moise Guran si-a luat avertisment de la CNA

—De ce?

—Pentru ca in emisiunea lui despre evaziune fiscala a tot spus de tiganii care au vile si traiesc din ajutoare sociale. Si s-a ofensat una din Cluj, si a depus plangere.

—... indeamna la discriminare, nu? Cat tupeu!

—Stii ce-ar trebui facut cu tiganii, Mugurel? Impuscati.

—Poftim? Nici chiar asa! Cum poti sa spui asa ceva?

—Asculta-ma. Uita-te in autobuz, in piata, chiar si la facultate, si gandeste-te cati romani gandesc la fel.

—Ce cretinatate de rationament! E ca si cum ai spune ca in satele in care ungurii sunt majoritari pot sa impuste romani. Sau invers.

—Ca sa fiu sincer…

—Nu incepe!

—Nu am dreptul la opinie?

—Ba da. Dar asta nu inseamna ca e si corecta.

—Tu gandeste-te asa: daca ar fi sa se stranga semnaturi pentru exportarea tiganilor, cati crezi ca ar semna?

—Cum adica sa-i “exporti”? Sunt cetateni romani. Plus, cred ca insasi strangerea de astfel de semnaturi este ilegala.

—Si-o sa patesc la fel de multe cat au patit si ungurii care au strans semnaturi pt autonomie?

—Nu e corect.Nu gandesti corect!

—De ce nu?

—Pentru ca daca 10% dintre tigani termina liceul, inseamna ca pot, dar nu vor. Si sunt convins ca dintre cei care incearca, mult mai multi de 10% reusesc, ba au si facultate. Singurul lucru care trebuie facut este aplicarea legii. Se bat intre ei, ce “judecata tiganeasca?”? La inchisoare. Rapesc fete? Puscarie. Fura sau n-au bilet? Nu-si dau copii la scoala? Ce prevede legea? Nimic altceva decat litera legii. Ne tot invartim in jurul cozii cu integrarea lor, cand problema este ca nu respecta legea.

*

***

*

—… am avut inclusiv locuri speciale la facultate pentru candidatii de etnie roma. Adica, Romania depune eforturi pentru a-i integra. Cum este la voi la scoala, Andy? Aveti locuri speciale pentru non-britanici?

—Nu pot vorbi pentru toata Marea Britanie, dar la noi in Birmingham nu, nu facem astfel de chesti. Nici ca institutie, nici noi, ca profesori. Pur si simplu, nu conteaza.

—Nu aveti si voi conlocuitori?

—Ba da, dar noi nu facem diferenta intre unii si altii. Legea spune ca toti copii trebuie sa mearga la scoala. De ce sa-i tratam diferit?Asta este legea, asta este programa, , nu avem de ce le crea alte conditii. Asta este si unul din avantajele uniformei: toti sunt egali.

…

*

***

*

 —Stii ce-a facut asta micu’ toata ziua? A citit despre tigani.

—Tigani sau tiganci?

—Ei, si tu. M-am interesat de unde si pana unde vor astia sa se numeasca romi.

—Si?

—Ei zic asa: ca prima atestare documentara a  denumirii “tigan” (de fapt, athinganos) a fost in 1068. Am gasit in fisierele postate pe site-ul Romani Criss o contradictie flagranta, pentru ca pe un rand spune ca “athinganos” insemna “impur”, de neatins, iar pe urmatorul spune ca in primul document termenul insemna “nomazi”, “eretici” si “vrajitori”. In fine, prin 1300 apare si prima atestare in Tarile Romane, si ei speculeaza ca, deoarece cuvinte ca “rob” si “sclav” au aparut mai tarziu, “tigan” a fost termenul care le-a tinut loc.

—Pai, eu de-aici inteleg ca li s-a spus tigani tocmai pentru ca asta era termenul. Daca n-au stat acasa in India si au migrat in Europa, li s-a spus migratori. Cum practicau vrajitoria, erau eretici. Si li s-a dat cuvantul care ii definea.

—Problema lor este ca ei nu au termenul “tigan” in limba lor, ei zic rom la barbat...
— Asta e asa, un argument ca sa fie. Nemtii zic Mann la barbat, francezii Homme, si nu-i auzi pe francezi zicand ca ei sunt natiunea homă.

—Mai zic ca s-ar trage dintr-un neam de indieni numit “dom”, cu “d celibrat”, si inca de la 1919 au avut o mare adunare nationala in Transilvania in care cereau sa nu mai fie numiti tigani.

—A, am vazut documentul. Dar daca ai observat, este documentul “tiganilor din Transilvania”, incepe cu “subsemnatii, reprezentanti ai tiganilor”, propun un reprezentant care “nu este tigan”, si cere inlocuirea denumirii tigan cu “una care se va gasi corespunzatoare”. Tocmai asta e problema mea! Daca se autodenumeau “corcodusi” nu era nici o problema. Sau “domi” (ca vezi doamne, asa se chema poporul lor acum 1000 de ani) sau daca tot e “d celibrat” atunci sa se cheme “dromi”. Daca ei se simt ofensati de termenul tigani, sa se autodenumeasca altfel, dar nu romi, nu romanes, nu romani, nu termeni de astia care aduc a “român” ca atunci ne ofensam noi. Sau ma rog, ar trebui. Plus, daca isi spun romi, dar se comporta tot ca tiganii, nu sunt mai buni si mai integrati. Asta ar trebui sa ceara ONGurile, nu schimbarea dictionarului. Dar nu-i prost cine cere, e prost cine da.

—Chiar, nu exista vreo lege care sa ne permita sa ne opunem? Adica, eu ma simt jignit de faptul ca s-au hotarat sa-si ia numele poporului meu.

—N-ai aflat? Parlamentul te reprezinta. Aproba el, se cheama ca ai aprobat si tu.

*

***

*

—Auzi, eu ma intreb cati tigani stiu toate chestiile astea.

—Auzi, eu ma intreb pe cati ii intereseaza.

—Daca nu-i intereseaza, fundatiile care le apara drepturile cam raman fara activitate.

—Daca i-ar fi interesat, n-ar fi fost pline manelele de “tigan”.

*

Sectia noastra considera ca termenul "tigan"  reprezinta numele corect al acestei populatii transnationale.  In multe tari din spatiul european  este utilizat fara nici o restriste un cuvant avand aceeasi  origine, respectiv aceeasi evolutie a semnificatiei cu lexemul romanesc: "tsiganes" in franceza,  "zingari" in italiana.....

Academia Romana, 2010

La Sovata…

… nu, nu e mai aromata inghetata. Mai ieftina, poate, dar in final tot aceleasi firme sunt, iar dintre ele, cea mai buna ramane moldoveneasca Betty.

… o fi fericita fata, avand in vedere ca statiunea e cunoscuta pentru tratamente ginecologice. Nu stiu cat de fericiti erau baietii, avand in vedere ca fetele de acolo nu prea straluceau.

… nu cunosc nici un Nicu.

Acum ca am terminat cu referintele la melodia care va vine imediat in minte cand cititi titlul, sa va spun ca in buna traditie de a merge “undeva” la aniversarea nuntii am ajuns in statiunea mai sus amintita.

Punctul principal de atractie este Lacul Ursu, in jurul caruia s-a construit un strand in toata regula, inclusiv cu chestii care lipsesc la mare (dusuri gratuite si cabine sa te schimbi). S-a pus si o taxa de 20 ron/intrare (nu pe zi; per intrare in strand), cu mentiunea ca programul este 10-18 (da; evacuarea la 6 seara) si ca se face pauza de intrat in apa intre 13 si 15 (cred ca huiduielile in grup cand suna clopotelul de avertizare ar trebui promovate ca atractie turistica). 

Strandul este construit sub forma unui ponton de lemn, din care intri direct in apa, direct insemnand ca vei cobori 5 trepte si apoi apa are brusc cativa metri adancime. Faza frumoasa e ca este extrem de greu sa te ineci: apa este atat de sarata incat:

-te tine la suprafata

-te ustura ochii daca ajung in contact

-devii constient de toate zgarieturile de pe corp. Consistenta apei este usor uleioasa (in genul celei de la Sfanta Ana).

     Tragand linie si ignorand… artificiile turistice… e foarte frumos: plaja si balaceala intre munti, preturi acceptabile la terasele din perimetru, componenta medicala a vizitei, locurile amenajate pentru balaceala copiilor-si-femeilor-speriate-de-lipsa-fundului-apei. Si o impresie generala de “nu iti are nimeni grija”: ai 100 de kile si vrei sa intri in apa cu cotiere de alea cum au copii in piscina? Nimeni nu-ti da atentie. Romana, maghiara, germana, nu conteaza. Te pupi cu prietena intr-un colt? Cui ii pasa?

Pe langa Lacul Ursu mai sunt cateva lacuri din ce in ce mai putin sarate, neamenajate si cu acces liber la scaldat (cu o exceptie, Alunis), mai ales ca toate au proprietati medicinale. 

Zona din jur este pavata, cu multe banci, iar ce nu e pavat este marcat ca poteca turistica (de exemplu, accesul la lacul Mielei). Comparatia cu Slanic Moldova apare imediat, ambele statiuni oferind ample posibilitati de promenada, iar sirul de vile din Slanic seamana foarte mult cu Strada Trandafirilor din Ardeal. Atat ca Sovata este mai mare si are Peny market la iesirea din statiune. Si tot ca deosebire, la Slanic nimeni nu face mofturi daca vrei sa inchiriezi o camera doar pentru o noapte.

Ce nu mi-a placut si ajunge sa-ti sara imediat in ochi este multimea de albine/viespi care parca si-a facut stup la intrarea in strand si roiesc in jurul teraselor, dozatoarelor si restaurantelor din zona. M-am asteptat ca indepartandu-ma de “plaja” sa fie mai bine, dar mai departe obiectul lor de atractie sunt cosurile de gunoi sau dozatoarele de suc, unde le gasesti roind cate 5-6; si sunt asa de obisnuite cu oamenii, incat ti se baga fara jena in pahar.

Alta chestie la care trebuie sa fiti atenti este locatia cazarii: multe din oferte sunt pe strada Praid, care este in localitatea Sovata, nu in statiune si care, usor de ghicit, este DN13 si pe-acolo se circula. Intens. Greu. Cu viteza. Mai ales noaptea. Obiceiul ardelenesc de a-ti face casa la strada si curtea larg in spate duce la situatii in care camera pensiunii tale la sub 10 metri de traficul greu, lucru de care iti dai seama noaptea. Iar termopanele nu mi s-au parut asa de comune in zona.

Din punctul meu de vedere, Sovata poate fi o alternativa foarte buna la Vatra Dornei (unde nu ma vad stand doua zile fara sa ma plictisesc), sau Slanic Moldova (care mi se pare prea mic daca se hotarasc si bacauanii sa iasa la picnic). Distantele sunt aproximativ similare, si poti foarte usor sa-ti faci drumul frumos folosindu-te de peisajul de pe traseu. Imi pare rau ca Neamtul nu reuseste sa exploateze conceptul “marea dintre munti” pe care il ataseaza de Ziua Marinei lacului de la Izvorul Muntelui si sper ca la un moment dat se va gasi finantare pentru transformarea lacului Cuejdel intr-un loc de scaldat intre copaci. Nu va fi lacul Ursu, dar va fi o alternativa.

Fost-am pana la Mamaia

Cateva observatii legate de mersul la mare, daca va intereseaza sa faceti ca noi, un drum rapid pana acolo:
-se lucreaza la intrarea in Vaslui dinspre Barlad si la iesirea din Vaslui catre Iasi. Cand spun "se lucreaza" ma refer la faptul ca o banda este decopertata. Iesirea spre Iasi e mai enervanta, pentru ca au postat despartitoare de sensuri, dar nu s-au deranjat sa va si anunte ca unul din ele e blocat, astfel incat va puteti trezi ca mine, venind dinspre Iasi, ca il vad pe unul venind pe banda mea, catre mine. Nu pot sa-l acuz pe ala; pe benzile lui trona un excavator.
-pe portiuni foarte scurte este decopertat drumul si in zona Barladului
-s-a dat drumul la sectorul Viziru-Gura Ialomitei si, cu cateva exceptii catre aceasta din urma localitate, drumul este foarte bun.
-cele doua trasee "pe poduri" (Cernavoda si, respectiv, Giurgeni) au avantaje si dezavantaje: socrul meu a stat doua ore bara la bara pe traseul Cernavoda-Constanta. De partea cealalta, traseul Braila-Viziru-Gura Ialomitei-Giurgeni-Constanta are doar o banda pe sens, si circula tiruri in prostie. Trecerea podului de la Giurgeni costa 5 lei de autoturism
-in general, plaja din Mamaia este curata; daca gasiti zone cu alge, pur si simplu mutati-va mai incolo.
-preturi in Mamaia: apa minerala Dorna:4 lei/2 litri. Coca-Cola:8 lei/2 litri. Bere:8-9 lei/2 litri. Diferente doar de 50 bani intre "minimarket-uri"si "terase".
-exceptand cele trei chestii de mai sus, sunt diferente destul de mari intre produse (jucarii, cadouri, imbracaminte, plusuri, whatever-uri) chiar si intre doua magazine alaturate.
-Remy-ul (sau Rummy-ul dupa cum il cunoasteti) care se vinde in statiune (Picnik Okey cu steagul Romaniei pe el) are doar un joker.

Vacanta placuta!