Bine ati venit pe blogul meu
Nu al universitatii.
Nu al facultatii.
Al meu.

Daca ati ajuns pana aici, probabil ca stiti cine sunt.

vineri, 30 mai 2008

UPU


De doua ori la urgenta in 3 zile (sambata si luni). Aceeasi problema, pietre la rinichi. Daca n-ai ghinion, nu mori, doar te chinui.

Urgenta (cel putin la Iasi) nu este asa de murdara pe cat o cred unii. N-are cum iti place, dar, o data ce-ti vine randul, esti tratat. Gratis. Partea aia cu venit randul este mai problematica. Accidentele sunt accidente si altfel au prioritate. Durerea este secundara; poti fi lasat sa te doara inca 5 minute (sau, cum era unul langa mine, sa-ti versi stomacul intr-o punga). Prioritateau adevaratele complicatii.

Am pornit cu gandul sa fac un post mai lung. Nu prea am ce descrie despre mine si ce mi-au facut: bagat medicament in vena, simtit bine in cinci minute, scos sange pentru analize, mutat pe propriile picioare la echografie. Ecografia de la Sf. Ioan mi-a ratat piatra. Doua retete dupa fiecare doctor, si mesajul final: bea doi litri de apa sau ceai. Dar nu in timp ce te doare!!!! Iei medicamentul, sapa pietricica, pleaca de unde e infipta, trece durerea, poti baga ceai in tine, ca altfel nu faci decat sa-ti umfli rinichii si mai mult.

M-a impresionat tineretea doctorilor. Cei de la Sfantu Ioan pareau studenti in practica. Si la Spiridon, doctorita care m-a tratat, si cea de langa ea, parea sub 30. Atat ca erau prea putini. Doua tamponari grave si gata, sunt pana peste urechi in treaba.

Cat despre cladiri... nu vezi culoare de alea americane, cu loc sa faca targile manevre si alte de astea. Vezi in schimbi varsta cladirilor peste tot. Se vede ca s-au facut investitii. Se vede ca nu e suficient.

Tipul din imagine este doctorul Tudor Ciuhodaru, seful de la Urgenta Sfantu Ioan si un om care a reusit sa se tina departe de scandalurile care o sapa, de exemplu pe sefa de la Spiridon. Nu m-a tratat el, dar l-am vazut pe acolo. Personal il admir, desi nu ne cunoastem. Intre altele este autorul proiectului CIRTITA (Centru Integrat Regional Tratamente Intoxicatii Traume Arsuri), de care sper sa am ocazia sa mai spun doua vorbe candva.

vineri, 9 mai 2008

Ce mai fac


Ce mai fac, ce mai fac? Ma plang de lipsa timpului. Pur si simplu nu-l mai am.
De fapt timpul este acolo, doar ca nu stiu cum se face cxa nu mai am timp de toate. Cre’ ca e un fel de astenie de primavara intarziata. A trecut aprilie, cu gandul la vacanta de Paste, cu gandul la cate o sa fac in timpul ala.. cu gandul la… multe.
Si iata ca m-am intors dintr-o vacanta in care n-am facut mare lucru. Am dormit vreo doua zile, am ratat o ocazie de a merge pe Ceahlau, am ratat o intalnire cu niste oameni de care mi-e foarte dor, unii dintre ei disparuti din peisaj de la terminarea liceului. Stand stramb si judecand drept nu stiu pe ce mi s-a dus timpul, dar stiu ca n-am stat.
Week-end-ul cu Pastele fu pe drumuri, cu plecare de la Iasi la Piatra, venit langa Suceava pentru Inviere, intors la Piatra in Prima zi. Am vrut Pastele la tara, loc unde se pastreaza traditiile, loc unde chiar se invarte lumea in grup in jurul Bisericii si preotul chiar bate cu Crucea in Biserica “Deschideti sa intre cel care….[insert Jesus related phrase here]”; la o tara unde oamenii se mai spala dimineata pe ochi si se dau cu oua peste fatza pentru a avea bogatie peste an; unde copii inca mai strang bani din ligheanu cu apa si cauta oua lasate “de iepuras” in gradina din spatele casei. N-am stat la toata slujba, am plecat singur cu Anca inapoi spre casa si nu m-am temut de cainii vagabonzi; la tara, nu exista.
In restul vacantei NU am facut suportul de curs pentru ECDL, NU am facut suportul de curs pentru cursurile pe care le voi preda, NU mi-am facut proiectele la master si NU am ajutat-o pe Anca cu o traducere. Nici macar NU m-am jucat jocul preferat, ca-l lasasem la Iasi. Mi-e si jena sa spun ca m-am dat cu telegondola din Piatra. Ca o putoare in vacanta.
Desigur, m-au ajuns din urma, dar, desigur, nici n-am avut timp de ele. Am o saptamana de plecat dimineata si ajuns seara acasa, si pe unde umblu nu am timp sa fac nici una din alea. Singura chestie cu care ma mai agit cat-de-cat este Cybernations, un joc care, practic, se joaca singur, dar care reuseste sa ma tina ocupat mai mult decat ar vrea agenda mea.

Oricum, uitandu-ma in jur, vad ca peste tot este la fel. Prin FEAA miroase a sesiune.
Ceea ce imi aduce aminte: eu cica ar trebui sa termin masterul vara asta.

marți, 8 aprilie 2008

1 aprilie


Un altfel de fel de post despre mine.
Leapsa: Incarci playlistul, pui “Shuffle”, raspunzi la intrebari cu melodiile care ies, vezi cum se leaga.
1. How are you feeling today?
Jenifer lopez—Let’s get loud.
Mi se potriveste, e o melodie alerta, care te pune in miscare.
Urasc sa ma mocaiesc.

2. Will you get far in life?
Cranberries—I miss you.
Daca ar fi sa caut o legatura, este faptul ca nu ma pot rupe,
sau nu ma pot rupe cu totul. Nici nu ma gandesc sa plec la
Bucuresti, chiar si Iasiul parandu-mi se departe de
Piatra Neamt. I really miss places, peoples, even if
I can’t really state it.

3. How do your friends see you?
Linking Park—Breaking the habit.
Am primit cadou de ziua mea iepurasul din poza
(dupa ce colegii din primul an de facultate mi-au daruit
o pisica). Lucrul dupa care as plange daca ar lua foc
casa nu ar fi calculatorul, ci “my fluffy thing”
called Pouch. Vi se pare ca sunt “in habit?”

4. Will you get married?
Gwen Stefani—What are you waiting for?
Ce s-a potrivit asta!!!!

5. What is your best friend’s theme?
March of the halflings—Age of wonders soundtrack.
O melodie mai lenta, cu “twist”.
Cristi, eu zic ca se potriveste.

6. What is the story of your life?
Counting crows-I am ready for love
O da, “I am covered in skin/ no one get’s to come in.”
Totusi, melodia mi se pare prea trista pentru perspectiva
mea asupra vietii mele, asa ca am sa arunc o privire
peste playlist si prima melodie care mi-a sarit in ochi
a fost “Daniel Powter—Bad Day”. Nu ca viata mi-ar fi fost
bad day, ci pentru ca imi place foarte mult versul:
You work at a smile and you go for a ride”.

7. What was high school like?
Shakira&Alexandro Saintz—La tortura.
Am multe amintiri placute din liceu, astfel incat refuz
referinta evidenta – “liceu, cimitir al tineretii mele”.
Imi aduc aminte egatura stransa pe care o aveam cu cateva fete,
ale caror dureri de cap deveneau usor si ale mele.
Stiu versurile; nu se aplica. Cel putin, nu la nivelul ala.
Ce imi mai aduc aminte erau dansurile din clasa
a XII-a. Era moda melodiilor latino.

8. How can you get ahead in life?
Combat01—Age of Wonders Soundtrack
E o combinatie de medieval-pop alerta (nu in genul rock).
Cred ca se aplica. Nu cred in fraze de genul
“trebuie sa lupti intr-una”. Mi se pare ca luptand intr-una
pentru ceva, pierzi in alta parte. Poate ai noroc;
daca nu stii ce pierzi, nu te afecteaza. De asta cred ca
melodia se potriveste: in viatza trebuie sa stii sa lupti,
dar sa te si bucuri de partile dulci.
Nu-mi doresc neaparat sa fiu in top; vreau sa fiu fericit.

9. What is the best thing about your friends?
Shania Twain-Don’t be stupid.
E greu de comentat ceva aici....

10. What is in store for this weekend?
Ricky Martin — La copa dela vida
Era greu de gasit o melodie pentru ce vreau de la
week-end-ul asta (postul se refera la week-end-ul cu ziua mea,
dar este valabil si pentru week-end-ul asta).
Dimineata am de lucru suplimentar, nu greu si bine platit,
am perioada de stat singur si jucat, am seara cu prietenii,
am noapte cu sotia, am dimineata de dormit, pranz cu sotia,
dupa masa de joaca, seara iar cu sotia.
Vorba playstation-ului: “this is living”.
Sau a cantecului: “la copa dela vida”

11. What song describes you?
Tritish polka.
O melodie unica, alerta, sper/cred nemuritoare, vesela,
usor “pompieristica”. Da, putea iesi mult mai rau aici.

11. What song describes your grandparents?
Tracy Chapman-I’m ready
Nu pot comenta multe aici, din ratiuni evidente.
Sa spunem ca se potriveste si cu tristetea unora,
si cu amaraciunea altora, si cu speranta din unii.

13. How is your life going?
Chama — Meneito.
Un cantec repetitiv, alert, care imi place mult.
Cat despre viata mea, e cam repetitiva (sunt adult,
am servici, am responsabilitati), dar nu o pot considera
boring. Cam ca cantecul asta.

14. What song will they play at your funeral?
Zak Belica — Counterstrike Condition 0 Soundtrack.
E o combinatie intre mars de lupta, imn alert…. mie imi place.
Sunt genul de om care spera ca pe placa lui de mormant va scrie:
"Aici odihneste……. As fi vrut sa te fi odihnit tu, si sa fi citit eu.”

15. How does the world see you?
Hans Zimmerman —Leave no man Behind (Black Hawk Down Soundtrack)
O melodie trista, descriind un eveniment trist.
E greu de cautat referinta… stiu ca sunt perceput ca nervos,
suprasolicitat, rece. Nu e cazul, doar ca atunci cand
am ceva de facut uit sa zambesc.
Si nu, marriage does not mean death!!! Mai este si o
melodie “de interventie”. Stiu ca sunt perceput ca
rezolvator de probleme.

16. Will you have a happy life?
Punjaby—Good Morning .
Frumoasa, dar stresanta(?!)

17. Do people secretly lust after you?
Fara Zahar—Sandu
=)))))))))))))

18. How can I make myself happy?
Aerosmith-I dont wana miss a thing

19. What should you do with your life?
Outnumbered—Age of Empires Soundtrack
Titlul este evident, considerandu-ma permanent in
criza de timp (credeti ca intentionat postul asta a intarziat o
saptamana?) Mai este si o melodie lenta, linistita. Nu stiu
cat m-ar prinde un rol de CheGuevara.
Glossă
Mihai Eminescu

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui;
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se pl
ece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură?
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

miercuri, 26 martie 2008

Information (r)evolution


Astazi iar video, desigur nu ale mele. Informatica este elementul de legatura intre “machine is using us”, “Information (r)evolution”, si cele doua episoade aparute din seria “Animator vs animation”. Castile sunt optionale, dar recomandate pentru atmosfera. Dati-le o sansa, postul nu este asa de tehnic pe cat pare.








\/ Pauza publicitara \/:




/\ Pauza publicitara /\

miercuri, 19 martie 2008

Arthur C. Clarke (16 decembrie1917 – 19 martie 2008)


Aveam de gand altceva pentru astazi, dar azi dimineata a murit unul din cei mai mari scriitori de "science-facts and science-fiction", dupa cum singur declara. Arthur C. Clarke, "British science fiction, author, inventor, and futurist", a murit azi noapte, in casa lui din Colombo, Sry Lanka, la 90 de ani.
Va invit pe wikipedia sa aflati mai multe despre ce a facut. Toata lumea il stie ca co-autor al cultului numit "2001-O Odisee Spatiala", inventator al satelitului de telecomunicatii, pentru romanele sf sau documentarele sale. A facut mult mai multe. BBC i-a sintetizat, poate cel mai bine farmecul:
Arthur C Clarke's vivid - and detailed - descriptions of space shuttles, super-computers and rapid communications systems were enjoyed by millions of readers around the world. His writings gave science fiction - a genre often accused of veering towards the fantastical - a refreshingly human and practical face. Clarke's ideas and gadgets engaged his readers because of, not despite, their plausibility. Quite often, his fictional musings formed the basis of what we now see as science fact.

O video-stire BBC News gasiti aici .Daca aveti timp, va recomand urmatorul material TV pregatit de el. Sintetizeaza 90 de ani de viata activa conectat la stiinta si tehnologie.

vineri, 14 martie 2008

Ganduri de primavara

Un pic obosit. As minti daca as zice ca sunt surmenat de munca sau de scoala, pur si simplu, probabil, un fel de astenie de primavara care ma face, dimpotriva, sa ma misc mai repede in cautare de lucruri de facut; lucruri pe care, la randul lor, doar le bag intr-o lista de asteptare din ce in ce mai groasa si mai stresanta, caci descopar altele mai importante sa le ia locul: messul, presa, etc (am spus ca am astenie, nu ca m-ar fi iertat lenea )
Adevarul este ca, cu sau fara paranteze, cred ca as vrea sa dorm. Pur si simplu. Week-end liber? insuficient. Schimb de tura? Nici atat. Concediu? Poate in astfel de momente iti dai seama ca ai imbatranit, cand abia astepti concediul, ca sa faci o multime de alte lucruri. Si nu v0rbesc de jocuri sau cumparaturi. Aranjat CDuri, facut ordine in acte, scris intr-un jurnal, chestii pe care inainte le faceai asa, ca o toana, acum le trebuie programare intr-o agenda mentala, ca altfel nu se dau facute decat "la urgenta". Iesit cu prietenii? Fara sa vrei ii limitezi. Si nu este vina colegei de pat. Ea iti aduce aminte ca esti la servici pana dupa masa si lucrezi acasa pana seara. Sunt normale discutiile si uitatul pe pereti impreuna, ca daca nu acum, atunci cand? Dar chiar daca n-ar fi ea, intre a freca 40 de canale, a butona calculatorul si a iesi in oras, pe care ai alege-o dupa o zi de munca? Depinde de fiecare. Depinde de ziua de munca.
Departe de mine obsesia ca sunt batran. Timp sa am, ca oricand as juca hotii si vardistii cu pistoale cu apa, sau cavalerii cu PETuri. Dar totusi... parca n-am chef decat sa dorm si sa ma joc.
Aham... astenie.