In numele dreptului de autor

(Mi-)Am zis ca nu scriu nimic de ACTA pana cand nu am timp sa stau si s-o citesc.

Tot nu am timp. In lateral aveti modul in care cei de la Creative Monkeys explica acest Tratat Comercial Impotriva Produselor Contrafacute. Am pornit insa la aceasta postare de la o stire de ieri, care, pusa cap la cap cu altele,  ridica multe semne de intrebare.

Stire de ieri de pe Yahoo News:

Super Bowl bust: U.S. government seizes 307 domains for violating NFL copyrights.  Just yesterday, the U.S. Immigration and Customs Enforcement agency  seized 307 different domains suspected of violating NFL  copyrights. Of those, 16 were suspected of illegal streaming. The rest were allegedly selling counterfeit NFL merchandise. The seizure was conducted under U.S. civil law , not criminal law. That means the affected parties need to prove that the internet  domains were not engaging in illegal activity to get them back […]. Many of the domains were not being operated by U.S. groups. Because they used U.S. domain suffixes .net, .com, and .org, however, the Immigration and Customs Enforcement agency was empowered to act.

Operatiuni cu ocazia Finalei Campionatului de Fotbal American: Guvernul american blocheaza 307 nume de domenii (≈site-uri) pentru incalcarea copyright-ului. Ieri Biroul American pentru Vama si Imigratie a blocat 307 domenii de internet suspectate ca au incalcat copyright-ul Ligii de Fotbalul American. Din astea, 16 transmiteau ilegal meciurile pe internet, restul erau acuzate ca vand produse contrafacute. Blocarea s-a facut in baza legislatiei civile americane, nu in baza legislatiei penale, ceea ce inseamna ca firmele afectate trebuie sa dovedeasca faptul ca nu erau angrenate in activitati ilegale pentru a-si putea relua activitatea. […] Multe din domenii nu erau operate de catre organizatii americane. Dar pentru ca foloseau domenii achizitionate de la firme americane, au putut fi blocate.

Punctez de la inceput ca inteleg copyright-ul. Bun-rau, ce scriu eu aici este scris de mine, poate fi reprodus cu mentionarea sursei, dar este al meu. Am facut unui unchi o aplicatie pentru facut facturi, eu am muncit doua luni la ea, e normal sa nu o vad ingrosand conturile altora. Nu scopul actiunii de mai sus este problema, ci modalitatea.

Sare imediat in ochi faza cu “blocam intai, apoi tu dovedesti ca nu faci activitati ilegale”. Pentru o firma care depinde de activitatea online, e ca si cum i-ai spune ca intai o ingropi si iti ceri scuze post-mortem (chiar pana la un an detinut blocat, fara nici un fel de proces intre timp). Mai ales daca site-ul nu e in engleza/franceza/spaniola, te poti astepta oricand sa ti-l blocheze pur si simplu pentru ca suna a ceva patentat. Sapând mai departe, iese la iveala faptul ca americanii au blocat site-uri care aveau link-uri catre site-uri cu materiale piratate si, mai important, fara vreo forma de preaviz. Mai mult, sunt blocate site-uri operate de firme non-americane, care desfasoara activitati legale in tara respectiva, dar care, pentru ca sunt gazduite pe domenii cumparate de la americani, pot fi blocate (in cazul de aici, firma are doua procese castigate in Spania care atesta ca nu desfasoarta activitati ilegale.

Actiuni ca cele de mai sus se intampla deja de peste un an. Cel putin teoretic, daca pun pe acest blog un link catre un filmulet de pe youtube cu o petrecere de-a Ancai, iar muzica de pe fundal nu-i apartine, blogul poate fi oprit fara sa fiu intrebat, iar eu sunt posibil de pedeapsa. Iar din cate inteleg, ACTA stabileste un cadru legal prin care lucrurile astea s-ar putea intampla la nivel multinational, in subordinea unei organizatii multinationale/suprastatale care sa poata lua aceste decizii cu sprijinul autoritatilor locale.

Si ar fi nedrept sa limitam ACTA la site-uri, pentru ca, daca mergem mai departe, teoretic, sub ACTA, nimeni nu mai poate vinde alifie de galbenele cu propolis atata vreme cat aceasta reteta a fost patentata de cineva pe undeva prin tarile membre ACTA. Si nu doar medicamente; orice “inventie” poate fi patentata si daca asta e un lucru bun, va aduc aminte ca nu ai voie sa scrii “Superbowl” (finala campionatului de fotbal american) pe nimic comerciabil, iar liga lor de fotbal incerca sa patenteze si formularea “marele meci”. Poti avea incredere ca maine nu sfarseste patentat ceva utilizat zi de zi (acces wireless la email, roata)? Si nici nu am inceput cu toate teoriile conspiratiei despre corporatiile care cumpara inventii care le-ar afecta profiturile pentru a le ingropa.

Ma fac a uita faptul ca fiecare tara are o legislatie impotriva pirateriei si am sa accept scopul ACTA, protectia copyright-ului; cum nu poti trece totul intr-o lege, faci formulari ceva mai cuprinzatoare, astfel incat sa lasi spatiu de manevra. Dar avand in vedere ce se intampla in America, tara-pilot al acestui proiect, poti avea incredere in… buna-credinta a celor care aplica legea cand:

- esti vinovat dupa legile altui stat decat al tau, si ti se poate bloca activitatea chiar daca ai doua hotarari in tara ta care afirma ca nu faci nimic ilegal?[sursa]

-poti sfarsi extradat si judecat intr-o tara in care nu ai fost niciodata, pentru incalcarea legilor tarii respective, nu ale legilor tarii tale sau a tarii in care iti desfasori activitatea (=serverul)? [sursa]

-ti se blocheaza site-ul fara preaviz timp de un an si ti se da apoi, drumul, fara sa existe vreo forma de judecata/apel nici pentru detentie, nici pentru deblocare? [sursa]

-modus operandi de ani de zile este “vinovat pana cand iti dovedesti nevinovatia”? [[sursa]]

-modul de lucru la conceperea legii a fost asa de secretizat incat pana si raportorul Uniunii Europene in aceasta poblema si-a riscat cariera politica si si-a dat demisia, acuzand presiunile pentru a trece legea cat mai secretizat fata de opinia publica? [sursa].


Nu cumva, totusi, se merge prea repede, prea departe, prea pe furis?

Noi cand iesim in strada?

Noi, cei care de fiecare data cand avem o opinie suntem taxati ca băsişti doar pentru ca nu suntem de acord cu ce zic Badea sau Gâdea.

Noi, cei care citim proiectele de lege inainte de a ne da cu parerea.

Noi, cei care il admiram pe Arafat, dar nu-l iertam ca nu a inteles conceptul de dezbatere publica si a plecat imediat ce l-a contrazis cineva.

Noi, cei care simtim ca ni se strepezesc dintii cand il auzim pe Ponta spunand ca ii pasa de oameni, sau pe Antonescu vorbind de munca.

Noi, cei care am fi vrut o discutie pro si contra legii sanatatii, nu o retragere a ei cum se aduna in strada 0,001% din populatia a 5 orase.

Noi, cei care nu ne simtim reprezentati de cei 200 de oameni stransi de Opozitie la Iasi, sau de cei 1000-2000 adunati de cine stie cine la Bucuresti.

Noi, cei care ne simtim mandri de jandarmii care nu au mai fugit din Piata Universitatii ca la mineriade, ci i-au vanat eficient pe ultrasi.

Noi, cei care simtim parere de rau ca 4 jandarmi au ajuns la spital cu rani grave la manifestarea de sambata.

Noi, cei care vedem cum romani cu capul pe umeri cred dumnezeieste informatii de la Antene si se lasa scosi ca oile la mitinguri si proteste.

Noi cand facem un miting?

La multi ani 2012!

Anul 2012+5 minute:
Pe ProTV niste "conlocuitori" lalaiau niste manele. Se-adunasera toti in platou, si schelalaiau cu foc, fiecare cate o strofa. Cine nu era la ProTV era la Antena 1, facand exact acelasi lucru. "Bleah, schimba pe Realitatea!", zice cineva, nestiind ca acolo programul de Revelion inseamna "Live de la petrecerea lui Mircea Dinescu". "Da pe TVR!", zice altcineva, convins ca acolo sunt artificii. Pe postul national am dat exact cand s-o vedem pe una cracanandu-se atletic in fata camerei. +1 de la noi pentru DJistul care producea pe final, care s-a gandit sa aduca niste atletiste pe post de dansatoare, nu niste capre siliconate (sa nu incep cu dansatorii de pe fundalul emisiunii protviste). -1 din partea celor care cautau artificii, muzica populara sau vreun fel de muzica de la multi ani.

Autoritatile din Slobozia au hotarat sa faca petrecerea publica vineri seara, astfel incat sa nu dea mii de euro pe fundul vedetelor. Cu tot cu focul de artificii de sambata, trecerea dintre ani a costat sub 7 mii de euro. La Iasi petrecerea a fost evaluata la 53.000 euro, din care peste jumate pe fundul vedetelor. Din toti aia, singurul cu pretentii de Voce, a cantat probono. Daca nu avea silicoane....

-Iar s-au batut aia la Ruginoasa.
-Nu inteleg.
-E traditie: acum vreo doi ani facusera jandarmii cordon si nu i-au lasat, si plangeau cativa pe la tv ca le moare traditia.
-Plangeau prin crasma, nu? Ca de-o traditie buna nu ar pune-o. Nu, eu nu inteleg de ce se baga Jandarmeria. Pentru 15 milioane sa te bagi intre betivi inarmati cu pare? Nu, Jandarmeria sa faca un cordon in jurul lor, sa nu scape vreun voluntar, si sa-i lase sa se bata. In trei ani singurii care mai ies sa se bata sunt primarul si viceprimarul: pentru pastrarea traditiei.

Deoarece sarcina pare a-i da noroc sotiei la carti, am zis sa ne incercam norocul la Loto: am tot zis numere, si am notat pe cele la care bebelusul misca in burta. Cea mai buna dovada ca bebelusul este al meu: copilul a "miscat" la 18 si 38 si a iesit 17 si 37.

Sa aveti cu totii un an nou mai bun decat prognoza!

Curatenie de Craciun

—Ai grija, Mugurel, ca acum incep sa se vada defectele femeii.

—Adica?

—Este perioada curateniei.

—Ai observat ce inseamna la o femeie sa faca curatenie? Ea isi da cu parerea in mintea ei ce ar trebui facut in cazul unei curatenii de sarbatori, si (foarte important!!) cat ar trebui sa dureze curatenia asta. Nu conteaza ca nu este urma de praf pe geamuri, ele trebuie spalate!! Nu conteaza ca covorul arata impecabil (si este infipt adanc sub dulapuri si paturi) el trebuie batut. Mai sunt cateva care s-ar abate de la regula scosului covoarelor, dar daca te uiti asa cu atentie la ele, parca-parca le pare rau ca s-au multumit cu aspirator, biocarpet, si iar aspirator. Parca-parca nu e la fel, si daca s-ar amana nu-stiu-cum sarbatoarea asta cu vreo doua zile, sa vezi daca nu te-ar pune sa bati covorul.

Dar cea mai nasoala chestie este cand isi dau cu parerea in mintea lor despre cat ar trebui sa dureze curatenia asta. Ai facut lista, stii ce ai de facut, ai aspirat/deprafuit/spalat repede, si numai o vezi ca “Nope! Nu e bine”. Nu e destul. Mai trebui periat nu-stiu-ce, spalat nu-stiu-unde, sau, ca sa vezi, acum este momentul pentru scos toate hainele din dulap si facut ordine. E genetica, pur si simplu femeia nu poate concepe ca te-ai miscat mai repede decat anticipase ea, ca nu trebuie sa se chinuie pe cat se astepta cu facut curat. Si numai incepe: “Cum sa te joci acum, cand se apropie Ajunul Craciunului!?! Si ce daca am terminat ce aveam de facut, cand nu erai tu atent am scos tot din dulapuri sa schimb hartiile de pe rafturi!”. Normal ca asta dureaza un secol (femeia cand intra intr-un dulap de haine, nu poate doar sa le scoata si sa le puna inapoi; tre’ sa mai si probeze cateva — sa vada daca i-a crescut fundu’). Normal ca se face seara, mai are una alta de facut, de gatit, etcsamd.

Si la urma, cand s-a facut noapte si nu-ti mai arde de nimic, numai o auzi zicand “nu asa ca acum arata mai bine?”. Iar tu te gandesti ca, exceptand vreun gainat disparut de pe pervaz, totul, dar totul arata absolut la fel ca ieri.

“Iubire”, “Mandrie”, “Patriotism”

   Vine 1 decembrie, motiv pentru afisat steaguri si adus aminte ca parca prea ne iau francezii la misto pentru cersetori si europenii la impins vagoane pentru tigani. Cetateni romani cu totii, desigur, dar raspunzatori individual pentru ce au ales sa devina.

   Am mai spus si inainte ca romanul nu are constiinta simbolurilor nationale; ca imi lipsesc steguletele afisate la geamuri, asa cum vad ungurii ca si le scot pe-ale lor de ziua lor nationala (sau de Trianon).

Aproximativ o data pe an ProTVul iese la inaintare cu “de ce iubim Romania” (dar cred ca greseste cand da cuvantul si unora care sunt obligate, prin natura “meseriei” de amante de fotbalisti, sa iubeasca Romania; in oricare alta tara, ar fi tratate drept curve). Tot ProTVul mai are o emisiunea saptamanala numita “Romania, te iubesc”. Daca vezi reportajele de acolo, ajungi sa nuantezi discutia despre dragoste de tara.

   Imi pun intrebarea daca poti fi mandru de ceva in care nu ai avut de ales. Vorba unui excelent text de-al lui Florin, Când ne naștem nu avem cum să ne alegem noi nici numele, nici țara, nici orașul, nici rudele. Poti fi mandru ca esti, pur si simplu, mai norocos decat cei nascuti in Sahara? Te poti lauda cu istoria romanilor chit ca tu nu l-ai ajutat in nici un fel pe Stefan cel mare? Sau te poti mandri (tu) cu ce au descoperit  altii, descoperiri despre a caror functionare intelegi doar titlul?

  Poti fi mandru ca ai ales sa nu pleci. Mai ales daca ai suficienta experienta sa te angajezi in alta parte, pe bani mai multi, securitate mai buna pe strada, gaz mai bun in centrala si mai putini caini comunitari. Dar te poti mandri ca nu ai plecat, cand motivul pentru care inca esti aici tine de apropierea de parinti, dorinta de a nu schimba niste elemente adanc familiare sau nesiguranta descurcarii intr-o tara (si limba straina)?

 Poti fi mandru ca esti roman, de o natie cu alti romani… reusiti. Cercetatori, artisti, scriitori sau sportivi, avem si noi partea noastra de “lume buna”. Poti ignora lejer tonele de gunoaie pe care le lasa romanii pe munti, nationalitatea celor care vandalizeaza simboluri nationale, sau, desigur, lista lunga de romani mentionati aici. In unele cazuri, te poti mandri cu ingeniozitatea romaneasca, ignorand faptul ca adesea este folosita pentru a jumuli alti romani.

Poate ca diferenta intre termeni este doar semantica: la urma urmei, elvetienii sunt foarte mandri de muntii lor, chit ca nu i-au inaltat ei. Americanii ii dau inainte cu istoria glorioasa, chit ca sta inseamna doar vreo 400 de ani. Francezii se mandresc cu restaurantele lor, chit ca majoritatea nu isi permit sa manance in ele. Daca mandria nationala inseamna sa te lauzi cu asa ceva, sa-i dam inainte! Sau poate ca de asta ProTVul te intreaba de ce iubesti Romania. Si motive ar fi destule, de la peisaje la romanii care se nasc si s-au nascut aici.

 Ma rog, la unii romani care se nasc aici. Aia care pun mana pe sapa, in loc sa se planga ca vor “o tara ca afara”, aia care chiar cauta de munca si nu se plang ca e nashpa statul ca nu i-a lasat sa treaca bacul. Alea care nu deplang Romania ca nu are oultet-uri ca in vest, etc,etc. Nu-i includ aici pe cei care se plang de doctori, de judecatori, de politisti sau de politicieni, caci de uscaturi nu ducem lipsa si a-i acuza nu inseamna ca nu-ti iubesti tara.

Iar daca patriotismul este definit de DEX ca Sentiment profund de dragoste și devotament față de patrie și popor, poate ca, intr-un scenariul absurd, ti-ai da viata sa nu fie rasa Romania de pe harta. Dar daca ar trebui sa nuantezi discutia si sa fie vorba de o anumita regiune a tarii, probabil ca ai raspunde cu “care parte?” 

“Uuu, cat sunt de epic”

Nu am eu chiar asa de multe conferinte la activ,

dar unele lucruri par universal agasante

E deschiderea unei conferinte doctorale internationale, si “guest speaker”-ul tocmai si-a terminat prezentarea. Buna, rea, nu conteaza in context. Dar a fost, si acum asteapta intrebari din sala.

Se ridica primul doctorand: buna ziua, ma numesc X de la universitatea Y, sunt la specializarea Z, vroiam sa va spun cat de interesanta mi s-a parut problema dumneavoastra, mai ales ca blablablabla. Si la urma o intrebare. Casti, ridici din umeri, asculti vorbitorul raspunzand.

Se ridica a doua doritoare de intrebari: Buna ziua, ma numesc, am fost printre primii studenti care am-facut-sau-am-dres, respectiv lucrez acum la nu-stiu-ce-ca-oricum-abia-ti-am-inteles-engleza….

Daca ai noroc poti prinde si un al treilea care ”eu nu am intrebari, vroiam sa va spun cat de interesanta este problematica ridicata de dumneavoastra, deoarece si eu cred ca blablablablablablablablablablablabla”

Alo!! Voi nu trebuia sa puneti intrebari? Nu sa spuneti cine sunteti (si asa nu va tine nimeni minte), de unde sunteti (marginal interesant, oricum va tradeaza accentul), si parerea ta despre prezentarea lui ca guest este criminal de inutila la momentul asta, deoarece: 1. Este guest speaker, nu prezinta referat; 2. Oricat de nashpa ar fi fost, inca n-am vazut pe nimeni sa-i spuna unui speaker “you sucked”.

Deci baga limba inapoi in gura, si pune direct intrebarea! Uite, cum face asta:

“Asa cum spuneati si dumneavoastra, globalizarea duce la afectarea blablabla. Sunt de acord cu dumneavoastra, si moreblablablabla. Blablablasomemore, as dori sa stiu daca…”. Tu!! Pe cand navigai pe Google dupa locuri in care sa-ti importi cv-ul, n-ai dat de K.I.S.S? Conceptul de “intrebare simpla si la obiect” iti suna cunoscut? Nu stiu, exista undeva in manualul Scolii tale Doctorale un capitol “bagarea in seama lung si des, cheia unui doctorat de succes”? Daca exista, cum de nu l-a citit si restul salii, ca esti o mica minoritate agasanta intr-o masa de ascultatori poate mai calificati ca tine. Inteleg, ti-a placut prezentarea, ai ocazia in pauza sa-l abordezi si sa i-o spui daca tii mortis; vrei sa-i dai o carte de vizita, din nou, coffee-break.

Dar asa, laudandu-TE pe timpul MEU alocat LUI, imi bagi degetele in ochi in timp ce-mi zbieri in ureche “Uuu! Cat sunt de epic! Uite cat sunt de epic, sunt cel mai epic!”.