Apropo de tigani

Repede, pana nu apare noul DEX

—Mugurel, ai zis ca bunicii tai au casa intre tigani.

—Da.

—Ia uite ce scrie aici: "Va solicitam sa luati masuri pentru a rectifica imediat definitia cuvantului «tigan», dupa cum urmeaza: sa consemnati caracterul peiorativ al cuvantului «tigan» atunci cand acesta din urma este folosit pentru a denumi o persoana care apartine minoritatii rome si sa specificati ca folosirea acestui cuvant nu este recomandata deoarece este considerat ofensator”. Sa-i spui bunicii tale sa nu-si mai injure vecinii!

—Exceptand Romani Criss si alte fundatii de astea mai mult sau mai putin mancatoare de bani, eu n-am auzit nici un tigan sa se autorefere ca “rom”. Nici vecinii bunicii, nici in Piatra sau Iasi. Stii de ce imi aduce aminte stirea asta? De Rem-ul lui Cartarescu.

—Nu l-am citit.

—Ei, la sfarsitul cartii, dintr-un anumit motiv, personajul principal umple pagini intregi cu un anumit cuvant. Asa am si eu chef acum, sa umplu pagini intregi cu “tigan”.

*

***

*

—Moise Guran si-a luat avertisment de la CNA

—De ce?

—Pentru ca in emisiunea lui despre evaziune fiscala a tot spus de tiganii care au vile si traiesc din ajutoare sociale. Si s-a ofensat una din Cluj, si a depus plangere.

—... indeamna la discriminare, nu? Cat tupeu!

—Stii ce-ar trebui facut cu tiganii, Mugurel? Impuscati.

—Poftim? Nici chiar asa! Cum poti sa spui asa ceva?

—Asculta-ma. Uita-te in autobuz, in piata, chiar si la facultate, si gandeste-te cati romani gandesc la fel.

—Ce cretinatate de rationament! E ca si cum ai spune ca in satele in care ungurii sunt majoritari pot sa impuste romani. Sau invers.

—Ca sa fiu sincer…

—Nu incepe!

—Nu am dreptul la opinie?

—Ba da. Dar asta nu inseamna ca e si corecta.

—Tu gandeste-te asa: daca ar fi sa se stranga semnaturi pentru exportarea tiganilor, cati crezi ca ar semna?

—Cum adica sa-i “exporti”? Sunt cetateni romani. Plus, cred ca insasi strangerea de astfel de semnaturi este ilegala.

—Si-o sa patesc la fel de multe cat au patit si ungurii care au strans semnaturi pt autonomie?

—Nu e corect.Nu gandesti corect!

—De ce nu?

—Pentru ca daca 10% dintre tigani termina liceul, inseamna ca pot, dar nu vor. Si sunt convins ca dintre cei care incearca, mult mai multi de 10% reusesc, ba au si facultate. Singurul lucru care trebuie facut este aplicarea legii. Se bat intre ei, ce “judecata tiganeasca?”? La inchisoare. Rapesc fete? Puscarie. Fura sau n-au bilet? Nu-si dau copii la scoala? Ce prevede legea? Nimic altceva decat litera legii. Ne tot invartim in jurul cozii cu integrarea lor, cand problema este ca nu respecta legea.

*

***

*

—… am avut inclusiv locuri speciale la facultate pentru candidatii de etnie roma. Adica, Romania depune eforturi pentru a-i integra. Cum este la voi la scoala, Andy? Aveti locuri speciale pentru non-britanici?

—Nu pot vorbi pentru toata Marea Britanie, dar la noi in Birmingham nu, nu facem astfel de chesti. Nici ca institutie, nici noi, ca profesori. Pur si simplu, nu conteaza.

—Nu aveti si voi conlocuitori?

—Ba da, dar noi nu facem diferenta intre unii si altii. Legea spune ca toti copii trebuie sa mearga la scoala. De ce sa-i tratam diferit?Asta este legea, asta este programa, , nu avem de ce le crea alte conditii. Asta este si unul din avantajele uniformei: toti sunt egali.

…

*

***

*

 —Stii ce-a facut asta micu’ toata ziua? A citit despre tigani.

—Tigani sau tiganci?

—Ei, si tu. M-am interesat de unde si pana unde vor astia sa se numeasca romi.

—Si?

—Ei zic asa: ca prima atestare documentara a  denumirii “tigan” (de fapt, athinganos) a fost in 1068. Am gasit in fisierele postate pe site-ul Romani Criss o contradictie flagranta, pentru ca pe un rand spune ca “athinganos” insemna “impur”, de neatins, iar pe urmatorul spune ca in primul document termenul insemna “nomazi”, “eretici” si “vrajitori”. In fine, prin 1300 apare si prima atestare in Tarile Romane, si ei speculeaza ca, deoarece cuvinte ca “rob” si “sclav” au aparut mai tarziu, “tigan” a fost termenul care le-a tinut loc.

—Pai, eu de-aici inteleg ca li s-a spus tigani tocmai pentru ca asta era termenul. Daca n-au stat acasa in India si au migrat in Europa, li s-a spus migratori. Cum practicau vrajitoria, erau eretici. Si li s-a dat cuvantul care ii definea.

—Problema lor este ca ei nu au termenul “tigan” in limba lor, ei zic rom la barbat...
— Asta e asa, un argument ca sa fie. Nemtii zic Mann la barbat, francezii Homme, si nu-i auzi pe francezi zicand ca ei sunt natiunea homă.

—Mai zic ca s-ar trage dintr-un neam de indieni numit “dom”, cu “d celibrat”, si inca de la 1919 au avut o mare adunare nationala in Transilvania in care cereau sa nu mai fie numiti tigani.

—A, am vazut documentul. Dar daca ai observat, este documentul “tiganilor din Transilvania”, incepe cu “subsemnatii, reprezentanti ai tiganilor”, propun un reprezentant care “nu este tigan”, si cere inlocuirea denumirii tigan cu “una care se va gasi corespunzatoare”. Tocmai asta e problema mea! Daca se autodenumeau “corcodusi” nu era nici o problema. Sau “domi” (ca vezi doamne, asa se chema poporul lor acum 1000 de ani) sau daca tot e “d celibrat” atunci sa se cheme “dromi”. Daca ei se simt ofensati de termenul tigani, sa se autodenumeasca altfel, dar nu romi, nu romanes, nu romani, nu termeni de astia care aduc a “român” ca atunci ne ofensam noi. Sau ma rog, ar trebui. Plus, daca isi spun romi, dar se comporta tot ca tiganii, nu sunt mai buni si mai integrati. Asta ar trebui sa ceara ONGurile, nu schimbarea dictionarului. Dar nu-i prost cine cere, e prost cine da.

—Chiar, nu exista vreo lege care sa ne permita sa ne opunem? Adica, eu ma simt jignit de faptul ca s-au hotarat sa-si ia numele poporului meu.

—N-ai aflat? Parlamentul te reprezinta. Aproba el, se cheama ca ai aprobat si tu.

*

***

*

—Auzi, eu ma intreb cati tigani stiu toate chestiile astea.

—Auzi, eu ma intreb pe cati ii intereseaza.

—Daca nu-i intereseaza, fundatiile care le apara drepturile cam raman fara activitate.

—Daca i-ar fi interesat, n-ar fi fost pline manelele de “tigan”.

*

Sectia noastra considera ca termenul "tigan"  reprezinta numele corect al acestei populatii transnationale.  In multe tari din spatiul european  este utilizat fara nici o restriste un cuvant avand aceeasi  origine, respectiv aceeasi evolutie a semnificatiei cu lexemul romanesc: "tsiganes" in franceza,  "zingari" in italiana.....

Academia Romana, 2010

La Sovata…

… nu, nu e mai aromata inghetata. Mai ieftina, poate, dar in final tot aceleasi firme sunt, iar dintre ele, cea mai buna ramane moldoveneasca Betty.

… o fi fericita fata, avand in vedere ca statiunea e cunoscuta pentru tratamente ginecologice. Nu stiu cat de fericiti erau baietii, avand in vedere ca fetele de acolo nu prea straluceau.

… nu cunosc nici un Nicu.

Acum ca am terminat cu referintele la melodia care va vine imediat in minte cand cititi titlul, sa va spun ca in buna traditie de a merge “undeva” la aniversarea nuntii am ajuns in statiunea mai sus amintita.

Punctul principal de atractie este Lacul Ursu, in jurul caruia s-a construit un strand in toata regula, inclusiv cu chestii care lipsesc la mare (dusuri gratuite si cabine sa te schimbi). S-a pus si o taxa de 20 ron/intrare (nu pe zi; per intrare in strand), cu mentiunea ca programul este 10-18 (da; evacuarea la 6 seara) si ca se face pauza de intrat in apa intre 13 si 15 (cred ca huiduielile in grup cand suna clopotelul de avertizare ar trebui promovate ca atractie turistica). 

Strandul este construit sub forma unui ponton de lemn, din care intri direct in apa, direct insemnand ca vei cobori 5 trepte si apoi apa are brusc cativa metri adancime. Faza frumoasa e ca este extrem de greu sa te ineci: apa este atat de sarata incat:

-te tine la suprafata

-te ustura ochii daca ajung in contact

-devii constient de toate zgarieturile de pe corp. Consistenta apei este usor uleioasa (in genul celei de la Sfanta Ana).

     Tragand linie si ignorand… artificiile turistice… e foarte frumos: plaja si balaceala intre munti, preturi acceptabile la terasele din perimetru, componenta medicala a vizitei, locurile amenajate pentru balaceala copiilor-si-femeilor-speriate-de-lipsa-fundului-apei. Si o impresie generala de “nu iti are nimeni grija”: ai 100 de kile si vrei sa intri in apa cu cotiere de alea cum au copii in piscina? Nimeni nu-ti da atentie. Romana, maghiara, germana, nu conteaza. Te pupi cu prietena intr-un colt? Cui ii pasa?

Pe langa Lacul Ursu mai sunt cateva lacuri din ce in ce mai putin sarate, neamenajate si cu acces liber la scaldat (cu o exceptie, Alunis), mai ales ca toate au proprietati medicinale. 

Zona din jur este pavata, cu multe banci, iar ce nu e pavat este marcat ca poteca turistica (de exemplu, accesul la lacul Mielei). Comparatia cu Slanic Moldova apare imediat, ambele statiuni oferind ample posibilitati de promenada, iar sirul de vile din Slanic seamana foarte mult cu Strada Trandafirilor din Ardeal. Atat ca Sovata este mai mare si are Peny market la iesirea din statiune. Si tot ca deosebire, la Slanic nimeni nu face mofturi daca vrei sa inchiriezi o camera doar pentru o noapte.

Ce nu mi-a placut si ajunge sa-ti sara imediat in ochi este multimea de albine/viespi care parca si-a facut stup la intrarea in strand si roiesc in jurul teraselor, dozatoarelor si restaurantelor din zona. M-am asteptat ca indepartandu-ma de “plaja” sa fie mai bine, dar mai departe obiectul lor de atractie sunt cosurile de gunoi sau dozatoarele de suc, unde le gasesti roind cate 5-6; si sunt asa de obisnuite cu oamenii, incat ti se baga fara jena in pahar.

Alta chestie la care trebuie sa fiti atenti este locatia cazarii: multe din oferte sunt pe strada Praid, care este in localitatea Sovata, nu in statiune si care, usor de ghicit, este DN13 si pe-acolo se circula. Intens. Greu. Cu viteza. Mai ales noaptea. Obiceiul ardelenesc de a-ti face casa la strada si curtea larg in spate duce la situatii in care camera pensiunii tale la sub 10 metri de traficul greu, lucru de care iti dai seama noaptea. Iar termopanele nu mi s-au parut asa de comune in zona.

Din punctul meu de vedere, Sovata poate fi o alternativa foarte buna la Vatra Dornei (unde nu ma vad stand doua zile fara sa ma plictisesc), sau Slanic Moldova (care mi se pare prea mic daca se hotarasc si bacauanii sa iasa la picnic). Distantele sunt aproximativ similare, si poti foarte usor sa-ti faci drumul frumos folosindu-te de peisajul de pe traseu. Imi pare rau ca Neamtul nu reuseste sa exploateze conceptul “marea dintre munti” pe care il ataseaza de Ziua Marinei lacului de la Izvorul Muntelui si sper ca la un moment dat se va gasi finantare pentru transformarea lacului Cuejdel intr-un loc de scaldat intre copaci. Nu va fi lacul Ursu, dar va fi o alternativa.

Fost-am pana la Mamaia

Cateva observatii legate de mersul la mare, daca va intereseaza sa faceti ca noi, un drum rapid pana acolo:
-se lucreaza la intrarea in Vaslui dinspre Barlad si la iesirea din Vaslui catre Iasi. Cand spun "se lucreaza" ma refer la faptul ca o banda este decopertata. Iesirea spre Iasi e mai enervanta, pentru ca au postat despartitoare de sensuri, dar nu s-au deranjat sa va si anunte ca unul din ele e blocat, astfel incat va puteti trezi ca mine, venind dinspre Iasi, ca il vad pe unul venind pe banda mea, catre mine. Nu pot sa-l acuz pe ala; pe benzile lui trona un excavator.
-pe portiuni foarte scurte este decopertat drumul si in zona Barladului
-s-a dat drumul la sectorul Viziru-Gura Ialomitei si, cu cateva exceptii catre aceasta din urma localitate, drumul este foarte bun.
-cele doua trasee "pe poduri" (Cernavoda si, respectiv, Giurgeni) au avantaje si dezavantaje: socrul meu a stat doua ore bara la bara pe traseul Cernavoda-Constanta. De partea cealalta, traseul Braila-Viziru-Gura Ialomitei-Giurgeni-Constanta are doar o banda pe sens, si circula tiruri in prostie. Trecerea podului de la Giurgeni costa 5 lei de autoturism
-in general, plaja din Mamaia este curata; daca gasiti zone cu alge, pur si simplu mutati-va mai incolo.
-preturi in Mamaia: apa minerala Dorna:4 lei/2 litri. Coca-Cola:8 lei/2 litri. Bere:8-9 lei/2 litri. Diferente doar de 50 bani intre "minimarket-uri"si "terase".
-exceptand cele trei chestii de mai sus, sunt diferente destul de mari intre produse (jucarii, cadouri, imbracaminte, plusuri, whatever-uri) chiar si intre doua magazine alaturate.
-Remy-ul (sau Rummy-ul dupa cum il cunoasteti) care se vinde in statiune (Picnik Okey cu steagul Romaniei pe el) are doar un joker.

Vacanta placuta!

De ce latri?

De ce dracu’ latri? Este 3 dimineata, nu misca nimeni pe strada, javrele cu care te-ai certat pe la 1 s-au carat, pisici nu prea-s in cartierul asta (si oricum, de-acum stiu cum latri la matze, nu ma duci pe mine cu de astea)… deci?

Trenul a trecut de vreo ora, si amandoi ne-am obisnuit sa-l ignoram; lună plină nu-i, sa zici ca simti nevoia sa urli precum faceau stramosii tai pe vremea cand oamenii nu au avut proasta inspiratie sa va transforme in animale comunitare. De ce nu dormi? De ce nu ma lasi sa dorm? Maine toata lumea se duce la munca, exceptand-o pe baba aia care iti aduce oase. E prea cald ca sa inchid geamurile, si macar de ai avea un motiv anume sa latri. Dar asa… Tu ai program de lehuza, da’ altii muncesc maine. Nu vrei sa taci si sa te culci?

Hau… hauhau….. hau….

Vise cu Poc…. Pocpoc.

De ce s-o fi picat la bac

As putea sa ma opresc dupa aceasta imagine, dar hai sa nuantam un pic:

     Nu, Androneasco, nu Guvernul este de vina ca atatia elevi au picat bac-ul. Si nu, Marga, nici Basescu nu este de acuzat. Interesant cum articolul de aici le leaga pe toate si va gaseste vinovati de incurajarea cresterii artificiale a promovabilitatii, ca sa furnizati “marfa” universitatilor private. Dar revenind, degeaba va ambalati, mentalitatea “Cu cat ai luat Bacul?—Cu 4000 de euro” nu a inceput sub Funeriu. Macar Marga, in luarea de cuvant, a dat o declaratie politica (uite de asta interdictia rectorilor de a fi politicieni s-a nascut la Iasi, nu la Cluj). Abramburica, in schimb, (care a patronat desfiintarea scolilor de arte si meserii, trecand in randul liceenilor elevi care, s-o spunem popular, ar fi strans saibe si nu ar fi dat bac-uri) si-a redovedit incompetenta in materii preuniversitare cand a dat vina pe plasarea examenelor de evaluare a competentelor imediat inaintea examenelor scrise; vezi Doamne, elevii au fost “prea aglomerati” sa sustina toate probele in trei saptamani. Ca asa se invată pentru bac, ca la ea la Politehnică, in ultima luna. Suplimentar, cand a dat bacul generatia mea, nu a iesit o tragedie nationala, si noi am dat toate probele in doua saptamani. Si n-am murit, nu ne-am sinucis, nu nimic. Oricum, cei care au picat in generatia mea au parut mai tristi decat cei care au picat acum; cum observa si cineva la EuropaFM azi dimineata, o parte dintre picati nu pareau asa afectati. Sau surprinsi, depinde pe cine intrebi.

     Nu, babaci din Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti-Învatamânt Preuniversitar, nu este vina nici a profesorilor, si nici a camerelor de luat vederi care v-ar fi stresat “puisorii” si nu i-au lasat sa se concentreze. Daca ai un punct din oficiu si iei 2 la mate sau 3 la romana, greu e vina profesorilor si ma indoiesc ca videocamera nu te-a lasat sa scrii. Vorba cuiva pe un forum, "puneti-va odraslele la treaba!" Da, or fi si profi care ar fi trebuit sa-si dea mai tare silinta, dar caricaturi ca cea de mai sus sunt vechi de cand lumea, si pana acum tare v-a mai convenit situatia, ca va intrau loazele la “liceuri bune”.

     Si nu, presă avidă de scandal. Nu asta e "cea mai slaba generatie", nu astia sunt "cei mai slabi absolventi de liceu". Stati de vorba cu profesori si veti ajunge la concluzia adevarata: copiilor le merge capul, dar nu si l-au batut. Este adevarat: unii au avut ghinion; altii au avut o zi proasta; unii s-au zapacit si au scris despre una in loc de alta, iar altii poate chiar nu au fost ajutati corespunzator de profesori (desi revin la paragraful de mai sus si modul cum parintii ar fi trebuit sa remarce ceva, in astia 4 ai). Dar toate astea nu sunt valabile la 50% din elevii de bac ai tarii.

       Intrebati profesori de la licee de esalonul 2 sa va spuna cum se dadeau grozavi unii elevi la clase despre “cum pot rezolva cu bac-ul”, si “de ce si-ar bate capul?”; vorbiti cu ei inafara camerelor de luat vederi, si veti vedea ca rezultatele nu ii mira de loc pe profi. Daca a facut ceva bun Funeriu (si recunosc ca nu e cotat ca ar fi facut multe bune), a bagat spaima in elevi sa se apuce, naibii, de invatat! De asta exista o sansa ca la anul, pentru prima data, o generatie de boboci pe bancile facultatii sa fie mai buna decat generatia care a intrat cu un an in urma.

Orice ar spune Marga si Andronescu, sub ei trendul a fost doar descendent.

Niste idei asa... mai nationaliste

    Ma tot chinui sa scriu si eu ceva pro sau contra judetelor astora care se prefigureaza, dar (vorba unui articol foarte inspirat), as vrea sa critic dar nu stiu ce. Pe cand imi adunam niste idei, m-a surprins replica unui prieten, rostita cu toata sinceritatea: “nesimtitii de unguri forteaza mana autonomiei”.

     Ha! Era normal sa se bage UDMRul. Asa cum cand vine vorba de avorturi Biserica este normal sa se opuna, asa si ungurii, cand vad ca se face reorganizare, se agita cu autonomia. De asta exista UDMR, pe asta a marsat tot timpul, pe “noi vrem pamant” (“pamantul Romaniei”, daca tot suntem nationalisti). Au aparut de vreo saptamana cativa care-si dau cu parerea despre tupeul maghiarilor si prostia-celor-de-ne-conduc-acum-si-care-ii-lasa-sa-vorbeasca-in-loc-sa-i-bata-in-cap-cu-Constitutia-pana-inteleg-concepte-ca-“unitar”-şi-“indivizibil”. Ceea ce se uita este ca actualele pretentii UDMR sunt doar obiectivele pe anul asta al unui partid caruia i s-au tot facut concesii de catre cei care care au ajuns sa ne conduca. Nu PDLul le-a dat placute bilingve, nu Basescu a bagat obligatia functionarilor publici sa cunoasca limba minoritatilor. E adevarat, sub astia din urma a aparut istoria si geografia in limba “materna” dar procesul de pupat ungurii intre parti moi pentru majoritate parlamentara este un sport al politicii romanesti de mult timp. Iar acest demers devine si mai… umed cand mai stam spasiti in fata strainilor inghitind lectii despre integrare si autodeterminare. Straini precum francezii, care nici nu vor sa auda despre drepturile minoritatilor africane, precum italienii sau spaniolii unde nici nu se aude de drepturile romanilor, sau decat nemtii care au recunoscut franc ca faptul ca politica de integrare a fost un esec (dar nu-si obliga politistii sa invete turca). Nu mai vorbesc de americani (spaniola obligatorie?) englezi… de fapt, de oricine. Iar concesiile inverse sunt praf in ochi atata vreme cat nicaieri nu exista obiectivul autodeterminarii (aveti aici o discutie legata de Austria, cititi paragrafele dinaintea titlului “Curent Developments”).
Suplimentar, de mult nu mai cred ca secuii de zi cu zi isi doresc autonomie. Da, poate niste mosi care traiesc din pensia data tot de statul roman (in urma muncii in fabrici construite de comunistii romani, sau pentru ca sunt agricultori si atunci nici nu au cotizat, pur si simplu statul roman ii ajuta ca nu reusesc sa cultive destul in ograda). Da, poate niste adolescenti care se agita tare cu autonomia, fara sa-si bata capul sa se gandeasca ce vor face, si in ce limba vor lucra dupa ce se termina banii parintilor si trebuie sa se angajeze undeva. Da, poate niste monotoni si marginiti precum ala de l-a spanzurat pe Avram Iancu si, langa ei, niste politicieni care altfel nu si-ar gasi locul. Ma indoiesc ca procentul celor care “traiesc pentru autonomie” este la fel de mare ca al romanilor care ar vrea exterminarea tiganilor, astfel incat ii putem califica pe toti ca “extremistii normali ai unei tari mai mult sau mai putin normale”.
    Tare cred ca acel doar 4% obtinut de UDMR la ultimele alegeri nu inseamna ca ungurii din “Tinutul Secuiesc” doresc mai multa autonomie, ci ca, dimpotriva, s-au fript asteptand banii de dezvoltare promisi de Budapesta si se reintorc la viata lor de zi cu zi: vin la examene la Universitatea din Targu-Mures cu dictionarele (pentru ca acasa au facut doar limba materna) si se chinuie sa invete intai Romana si apoi Dreptul; sau se uita luung dupa masinile “nesecuiesti” care trec prin Tusnad, doar-doar s-o opri vreuna si la magazinele sau pensiunile lor, ca budapestanii prefera Balaton-ul lacului Sfanta Ana; sau se bucura in barba cand Udrea le da bani sa-si repare strazile, ca de infrastructura din Romania, chiar si pentru cofinantarea proiectelor europene, tot Bucurestiul va avea grija. Situatia economica a HarCov-ului este la pamant (niste date economice pe la jumatatea acestui articol), iar Mures-ul care, poate ar inalta "Tinutul Secuiest", este majoritar romanesc. Asfel incat maghiarul din secuime, vorba cuiva de la televizor, este mult mai interesat de somaj, de masa zilnica, de relatiile bune cu vecinii romani de vis-à-vis decat… decat de ce? De promisiuni politice?
    Ar fi foarte frumos, si dezirabil, ca urmasii partidului care s-a facut ca ploua cand HarCovul s-a umplut de steaguri unguresti pe cladiri-reprezentanta a statului roman sa lase pentru o clipa salivarea dupa demiterea lui Basescu si sa vina cu niste idei care sa anuleze aceasta idee creatza (partid avand ca scop declarat o actiune ilegala –autonomia), si aceste drepturi anormale intr-un stat de drept. La urma urmei, PSDul a patronat modificarea constitutiei postrevolutionare, si i-a umplut de drepturi si de vise. PSDul sa puna piciorul in prag si sa raspunda cu o contraoferta la acel “trecem in opozitie” al UDMRului.